1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria Marină Inferioară; (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Eocen mediu (Luteţian superior).
4. Sinonimie: pro parte “Orizontul gipsului inferior şi al marno-calcarelor cu Anomya” (sic!) (Răileanu et Saulea, 1956, p. 278); “Orizontul cu Anomii” (Mészáros, 1957, p. 7); pro parte “Orizontul gipsului inferior şi al marno-calcarelor cu Anomia” (Vlaicu-Tătărîm, 1963, p. 37 şi fig. 6 la p. 39); “Pachetul marno-calcaros cu Anomia” (Pion et al., 1966, p. 306).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată; (ii) Zona Rona (la est de Jibou), zona dintre Gilău şi Hăşdate, zona de la sud de Huedin, jud. Cluj.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Răileanu et Saulea (1956, p. 279) menţionează că la Rona “peste gipsurile inferioare urmează un banc de calcare brecioase, adesea cu Anomya (sic!), peste care este un banc de marne cu Ostreide”. La sud de Huedin Pion et al. (1966, p. 306 şi fig. 2 la p. 307) descriu o stivă de 2-18 m grosime sub numele de “Pachetul marnos-calcaros cu Anomia” constituit din “marne, calcare argiloase (=marno-calcare) şi calcare cu Anomia, Psamobia, Diplodonta, Natica”. Pe Valea Podului, la Mînăstireni, succesiunea de 5,5 m începe cu 75 cm marne tufacee albe urmate de pachete decimetrice de marne cenuşii, calcare cenuşii şi gălbui, fosilifere (Pion et al., 1966, fig. 2 la p. 307); (ii) După Răileanu et Saulea (1956, p. 279) în zona Gilău-Hăşdate, către marginea Depresiunii Trnasilvaniei, unde Marnele cu Anomia au 15 m grosime, predomină calcare grezoase cu Anomia şi alte moluşte. Către est faciesul devine fin oolitic, slab fosilifer, cu rare exemplare de Tapes de talie mică (facies numit “Calcarul de Agîrbiciu” de către Drăghindă, citat de Răileanu et Saulea, 1956, p. 279). Către Căpuşul Mare în calcarele oolitice se intercalează gipsuri de la care se trece lateral la calcare sublitografice, de apă dulce.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i)
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Orizontul Vărgat. Limita superioară este la contactul cu “bancul de marne cu Ostreide” (Răileanu et Saulea, 1956, p. 279).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Mészáros N., 1957, Fauna de moluşte a depozitelor paleogene din nord-vestul Transilvaniei. Ed. Academiei, 174 p, 33 pl.
Pion P.N., Vasilescu Gh., Vasilescu Magdalena, 1966, Contribuţii la stratigrafia depozitelor eocene din regiunea Huedin - Călăţele - Păniceni (Regiunea Cluj). D. S. Inst. Geol., 52, 1, 301-315.
Răileanu Gr., Saulea Emilia, 1956, Paleogenul din regiunea Cluj şi Jibou (NW Bazinului Transilvaniei). AN, 29, 271-308.
Vlaicu-Tătărîm Niţa, 1963, Stratigrafia Eocenului din regiunea de la sud-vest de Cluj. Ed. Acad., 189 p., 19 pl, 1 hartă.