1. Statutul numelui: Informal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor; (iii) Munții Apuseni de Nord – Unitatea de Bihor.
3. Vârsta: Callovian mediu-superior.
4. Sinonimie: “calcaires marneux et glauconieux gris-verdâtre ou rouges et calcaire micritique gris clair” (Patrulius, 1976, p. 51).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) In Munţii Pădurea Craiului formaţiunea nu apare evidenţiată pe Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 9-Șimleul Silvaniei, carourile c2, c3 (Lupu et al., 1967; Patrulius et al., 1968); Harta geologică a României 1:50,000, foile 40b-Zece Hotare (Bordea et al., 1986) şi 41a-Remeţi (Patrulius et al., 1973). Formaţiunea este citată de la Vadu Crişului, Valea Brătcuţei, Valea Groapa Sohodolului (sud de Birtin), Chicera Tarbii (pe drumul Aştileu-Roşia).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Patrulius (în Ianovici et al., 1976, p. 162) “In partea de nord a Pădurii Craiului acest interval, gros de 1-5 m, cuprinde calcare marnoase grosiere, mai mult sau mai puţin glauconitice şi puţin siltice, subnodulare până la noduloase, cenuşiu-verzui (Vadu Crişului), roşii (valea Brătcuţei) sau cenuşii pătate cu roşu-violaceu (valea Groapa Sohodolului la sud de Birtin). In partea centrală şi de sud-vest a Pădurii Craiului, acelaşi interval este reprezentat de un singur banc de calcar pelitomorf, gros de 10-20 cm, cenuşiu deschis sau gălbui, cu vine de calcit galbene, cu protoglobigerine şi prodisoconce”.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius (în Ianovici et al., idem, fig. 26 la p. 149).
8. Limite: Limita inferioară, cu discontinuitate litologică evidentă, este la contactul cu Calcarul cu Noduli Bruni. Limita superioară este la contactul cu Calcarul de Vad sau cu Calcarul de Farcu, oxfordiene.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Fauna este relativ săracă, dominată de belemniţi (Hibolites); (ii) Zona Anceps (Chanasia, Grossouvria, pe Valea Brătcuţei; Reineckeia anceps, R. (Kellawayesites) greppini, la Chicera Tarbii.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., Costea C., 1986, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Lupu M., Borcoș M., Giușcă R., Bleahu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei.
Patrulius D., 1976, Les formations mésozoïques des Monts Apuseni Septentrionaux: Corrélation chronostratigraphique et faciale. Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol., 20, 1, 49-57.
Patrulius D., Lupu M., Borcoş M., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei. Notă explicativă. 46 p.
Patrulius D., Popa Elena, Cîmpeanu Şt., Orăşanu Th., 1973, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 41a-Remeţi.