”Seria” de Lupşa

1.  Statutul numelui: Acceptat.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) “Seriile” Transilvane; (iii) Carpații Orientali - Pânza Transilvană.

3.  Vârsta: Spathian-Anisian inferior (Illyrian).

4.   Sinonimie: “Seria” de Lupşa (Patrulius et Popescu, în Patrulius et al., 1976a, p. 6).

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Dealul Pleaşa Lupşei, la nord est de Comana de Sus, jud. Covasna; Pârâul Cuciulatei, Valea Lupşei, Pârâul Tipei, în Defileul Oltului, Munţii Hăghimaş (Curmătura, şeaua Ciofronca), Sinclinalul Rarău; Olistolite cu litologie de tipul 1 (v. Secţiunea tip, mai jos); (ii) “Seria” de Lupşa se dezvoltă în bazinele Văilor Lupşei şi Comanei. Harta geologică a României, 1:200,000, foile 5-Rădăuți, caroul d3 (Joja et al., 1968, 1968a), 12-Toplița, caroul d4 (Alexandrescu et al., 1968, 1968a), 20-Odorhei, caroul d2 (Săndulescu et al., 1968; Vasilescu et al., 1968), 28-Brașov, caroul a2 (Patrulius et al., 1967, 1968); Harta geologică a României, 1:50,000, foile 47d-Dămuc (Săndulescu et al., 1975), 78d-Racoș (Popescu et al., 1976), 94b-Perşani (Popescu, 1970).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): “Seria” de Lupşa este alcătuită dintr-o succesiune de litologii cu denumiri informale (Patrulius et Popescu, în Patrulius et al., 1976a, idem, p. 6-10):

1. Şisturi argilo-siltice, calcare în plăci cu feţe ondulate acoperite de pelicule siltice micacee. Calcarele sunt mai frecvente spre partea superioară a stivei.

2. Calcare stratificate în lespezi decimetrice şi strate metrice negricioase ori cenuşii deschis, fine (micrite, pelmicrite) ori recristalizate. Când sunt mai subţiri stratele sunt pe alocuri vermiculate.

Ca intercalaţii în succesiunea cu aceste caractere apar:

- Dolomite şi calcare dolomitice de culoare deschisă;

- Calcare roşii, uneori noduloase, parţial cu accidente silicioase;

- Calcare masive, alb-cenuşii sau gălbui pătate cu roz, albe.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) (Patrulius et Popescu, în Patrulius et al., ibidem).

8.  Limite: Limita inferioară neprecizată. Limita superioară are caracter de discordanţă, la contactul cu gresii şi calcare liasice de tipul Calcarului de Gresten.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Primul termen al succesiunii “Seriei” de Lupşa conţine Unionites, “Gervillia”, Eumorphotis talleri, E. inaequicostatus, “Turbo” recticostatus, Holorella gracilior, Tirolitide slab conservate. Asociaţia microfloristică din şisturile argiloase ţine de Zona Densoisporites nejburgii.  

10. Mediul depoziţional:

11. Corelări: Primul termen al  “Seriei” de Lupşa este comparabil Calcarului de Werfen din Alpii Calcaroşi de Nord. Al doilea termen al succesiunii este comparabil Calcarului de Guttenstein (calcare de culoare închisă în strate mai subţiri) şi Faciesului de Annaberg (calcare de culoare mai deschisă în strate mai groase). Intercalaţiile dolomitice sunt comparabile cu Dolomitul de Guttenstein; calcarele roşii cu accidente silicioase sunt de tipul Calcarului de Schreyeralm, iar calcarele masive, de culoare deschisă sunt echivalente Calcarului de Steinalm. După Patrulius (în Patrulius et al., 1977a, p. 10) calcarele în plăci ale “Seriei” de Lupşa sunt comparabile cu Formaţiunea Calcarelor în Plăci (“Calcarul de Werfen”) din “Seria” de Braşov de la Marginea Domnească şi din Masivul Bucegi. Deosebirea între ele constă în aceea că în timp ce în  “Seria” de Braşov această litologie are vârstă anisian inferioară, în “Seria” de Lupşa ea are vârstă spathiană.