1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Stratelor de Petrova (Săndulescu et Bratu, 1984, p. 125); (iii) Pânza de Petrova a Zonei Flişului Transcarpatic.
3. Vârsta: Priabonian superior (poate fi şi Oligocen inferior) (Săndulescu et Bratu, 1984, p. 126).
4. Sinonimie: “Gresia de Strîmtura” (Motaş, 1956, p. 86; Săndulescu et al., 1989, p. 44); “Formaţiunea grezoasă (gresia de Strîmtura-Voroniciu)” (Dicea et al., 1980, p. 46); “Le grès de Strîmtura” (Săndulescu et Bratu, 1984, p. 126).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Strîmtura, pe Valea Izei, jud. Maramureş (v. harta geologică în Motaş, 1956); (ii) Intre Vârfurile Plesnicului, Mare, Cicla, Pleşcuţii şi Chicera-Coasta Mare, în zona dintre Slătioara şi Strîmtura (Motaş, 1956, p. 86); Harta geologică 1:200,000, foaia 4-Vişeu, carourile a1, b1, b2 (Bleahu et al., 1968; Patrulius et al., 1968); Harta geologică 1:50,000, foile 8a-Bistra Vișeului (Săndulescu et Bădescu, 1997), 8c-Petrova (Săndulescu et al., 1981; 1983), 8d-Vişeu (Săndulescu et al., 1989; 1991).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Motaş (1956, p. 86): “La Strîmtura se dezvoltă un complex de gresii, în bancuri de 1-2 m, care alternează cu intercalaţii subţiri de marne cenuşii nisipoase şi marno-argile verzui şi roşii. Gresiile sunt în general fine, micafere, calcaroase, de culoare cenuşie, uneori gălbuie. Ele pot prezenta varietăţi grosiere şi chiar microconglomeratice. Pe suprafeţele lor de stratificaţie se observă adesea urme de plante”. Săndulescu et al. (1989, p. 44) afirmă că Gresia de Strîmtura “este constituită dintr-un fliş grezos, masiv micafer (800-1000 m grosime). Gresiile în strate de 0,5-2 m, gradate, separate de argile cenuşii şi verzui subţiri. Varietăţi grosiere şi microconglomeratice dezvoltate local.”
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Motaş (1956, p. 86); (ii) v. Sinonimie.
8. Limite: Limita inferioară este la contactul gradat cu Flişul de Petrova (s. str.).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Chilostomella div. sp., Sphaenolithus pseudoradians (Săndulescu et Bratu, 1984, p. 126; Dicea et al., 1980, p. 51).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Bleahu M., Bombiţă G., Krautner H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 4-Vişeu. Notă explicativă, 54 p.
Dicea O., Duţescu P., Antonescu Fl., Mitrea G., Botez R., Donos I., Lungu V., Moroşanu I., 1980, Contribuţii la cunoaşterea stratigrafiei Zonei Transcarpatice din Maramureş. D. S. Inst. Geol., 65, 4, 21-85.
Motaş I.C., 1956, Contribuţii la studiul geologic al Maramureşului (Bazinul Văii Izei). D. S. Inst. Geol., 40, 84-98.
Patrulius D., Bombiţă G., Krautner H., Krautner Florentina, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 4-Vişeu.
Săndulescu M., Bratu Elena, 1984, Nouvelle données pour la corrélation des formations paléogènes des unités allochtonnes de la zone du Flysch Transcarpathique (Maramureş). D. S. Inst. Geol., 68, 4, 119-135.
Săndulescu M., Bădescu D., 1977, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 8a- Bistra Vișeului. Manuscris
Săndulescu M. et al., 1981, 1983, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 8c-Petrova. Raport, F. G.
Săndulescu M. et al., 1989, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 8d-Vişeu, definitivă. Raport, F. G.
Săndulescu M., Szász L., Balintoni I., Russo-Săndulescu Doina, Bădescu D., 1991, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 8d-Vişeu.