1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Priabonian.
4. Sinonimie: “Seria Argilelor Vărgate Superioare” şi “Strate de Turbuţa” (Răileanu et Saulea, 1956, p. 285); “Turbuţa Formation” (Popescu B., 1976, p. 120 şi fig. 2 la p. 121; 1978, p. 104).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Satul Turbuţa la nord de Valea Someşului şi la est de Jibou, jud. Sălaj; (ii) Harta geologică 1:200,000, foaia 10-Cluj (Dumitrescu, 1968; Saulea et al., 1967); harta geologică 1:75,000, în Răileanu et Saulea (1956, p. 285).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) La localitatea tip coloana litologică (după Popescu B., 1976, p. 120 şi fig. 2 la p. 121) are în bază câţiva metri de marne verzi-negricioase cu mulaje de moluşte (Pitar, Tellina) şi cu ostracode marine (v.lista la Conţinut fosil). Succesiunea continuă cu 20 m dolomicrite şi calcarenite oolitice şi peletale, stromatolite, marne cu gips şi frecvente intercalaţii de marne şi argile verzi. Grosimea formaţiuni este de 60-80 m (Popescu B., 1978, p. 104); (ii) La vest de Brebi (SV de Jibou) succesiunea începe cu 15 m de calcare argiloase, marne şi argile verzi cu intercalaţii subţiri de calcare bioclastice. Acest interval litologic este urmat de argile şi marne verzi cu rare intercalaţii subţiri de dolomicrite şi lentile de gips nodular.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Hofmann (1879, citat de Răileanu et Saulea, 1956, p. 285); (ii) Popescu B. (1976, p. 120-122).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Gresia de Racoţi. Limita superioară este la contactul gradat cu Gipsurile Superioare (Popescu B., 1976, tab. la p. 120).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Ostracode (Bayrdia subdeltoidea, Cytheretta elegans, Krithe bartonensis).
10. Mediul depoziţional: Marin normal, salmastru şi hipersalin (Popescu B., 1976, p. 122).
11. Corelări: Formaţiunea de Turbuţa din aria Mezeşului este corelabilă cu Formaţiunea de Valea Nadăşului şi cu Gipsurile Superioare din aria Gilău şi cu Formaţiunea de Valea Nadăşului din aria Prelucii (Popescu B, 1979, Tab. 1; 1978, p. 104).
Literatura citată
Dumitrescu I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj, Nota explicativă, 43 p.
Popescu B., 1976, Sedimentology of Priabonian carbonate rocks, Jibou area - N-W Transylvanian Basin. AN, 48, 117-140.
Popescu B., 1978, On the lithostratigraphic nomenclature of the NW Transylvania Eocene. Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol.,22, 99-107.
Popescu B., 1979, Sedimentarea carbonatică în nord-vestul Transilvaniei în timpul Eocenului şi Oligocenului. Rezumatul tezei de doctorat. 25 p.
Răileanu Gr., Saulea Emilia, 1956, Paleogenul din regiunea Cluj şi Jibou (NW Bazinului Transilvaniei). AN, 29, 271-308.
Saulea E., Dumitrescu I., Bombiţă Gh., Marinescu Fl., Borcoş, M., Stancu Iosefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj.