1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Sinclinoriul Vulcan - Cristian (marginea de vest).
3. Vârsta: Triasic inferior.
4. Sinonimie: “şisturile calcaroase de Campil” (Săndulescu, 1966, p. 183); “strate de campil” (Săndulescu, 1966, p. 183); “Marno-calcarele” (Semaka, 1967, p. 118); “Şisturi de Campil bituminoase” (Săndulescu et al., 1972); “Calcare bituminoase, gresii” (Săndulescu et al., 1972b):
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Zona Vulcan -Codlea (Harta geologică în Săndulescu, 1966); (ii) Harta geologică 1: 200,000, foaia 28-Brașov, carourile b2, c2 (Patrulius et al., 1q967; 1968a); Harta geologică 1: 50,000, foile 94d-Codlea (Săndulescu et al., 1972), 110b-Zărneşti (Săndulescu et al., 1972b).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Cu o grosime de circa 25 m, Şisturile de Campil constituie un pachet de şisturi calcaroase care, spre partea superioară a stivei alternează cu calcare negricioase, bituminoase, în plăci de 2-3 cm grosime. Intervalul în care sunt prezente calcarele negricioase face tranziţia spre Calcarele de Guttenstein. Este posibil ca Şisturile de Campil să aibă o extindere verticală mai mare deoarece la 100 m deasupra a ce considera limita superioară a acestora Săndulescu (1966, p. 183) citează fosila Costatoria costata.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Săndulescu (1966, p. 183).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu gresiile cuarţoase (Seria Detritică) sau cu şisturi argiloase negricioase de peste Seria Detritică. Limita superioară are caracter de tranziţie spre Calcarele de Guttenstein.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): După Patrulius (1969, p. 36) şisturile calcaroase şi calcarele în plăci conţin Costatoria costata, la fel ca şi partea inferioară a calcarelor bituminoase care alternează cu şisturi calcaroase (marne). Săndulescu (1966, p. 183) a identificat această specie în ceea ce a numit Calcare de Guttenstein, la 100 m deasupra limitei cu Şisturile de Campil.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Patrulius D., 1969, Geologia Masivului Bucegi şi a Culoarului Dâmbovicioara. Ed. Academiei Rom., 321p.
Patrulius D., Dimitrescu R., Codarcea Marcela Dessila, Gherasi N., Săndulescu M., Popescu Ileana, Popa Elena, Bandrabur T., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 28-Braşov.
Patrulius D., Dimitrescu R., Gherasi N., 1968a, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 28-Braşov. Notă explicativă, 68 p.
Săndulescu M., 1966, Structura geologică a terenurilor mezozoice de la exteriorul masivului cristalin al Făgăraşului. D. S. Inst. Geol., 52, 2, 177-201.
Săndulescu M., Săndulescu Jana, Schuster A., Bandrabur T., 1972, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 94d-Codlea.
Săndulescu M., Popescu Ileana, Săndulescu Jana, Mihăilă N., Schuster S., 1972b, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 110b-Zărneşti.
Semaka Al., 1967, Geologia regiunii Vulcan-Codlea cu privire specială asupra cărbunilor şi argilelor refractare. Stud. teh.-econ., A7, 109-158.