1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii)“Seriile” Transilvane cuprind: “Seria” de Meghieş, “Seria” de Zimbru, “Seria” de Lupşa, “Seria” de Hăghiniş; (iii) Carpații Orientali - Pânza Transilvană.
3. Vârsta: Sphatian-Rhaetian.
4. Sinonimie: »“Seria” de Perşani » pentru »“Seria” de Lupşa » şi »“Seria” de Meghieş »; »“Seria” de Rarău » pentru »“Seria” de Zimbru » şi »“Seria” de Hăghimaş-Rarău »; »“Seria” de Hăghiniş » (Săndulescu, 1973, p. 77; 1974, p. 128, 130; 1975, tabelul la p. 54).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) v. fişele cu descrierile celor patru “Serii”. Harta geologică a României, 1:200,000, foile 5-Rădăuți, carourile b1, c1, c2, d3 (Joja et al., 1968, 1968a); 12-Toplița, carourile b3, b4, c3, c4, d3, d4 (Alexandrescu et al., 1968, 1968a); 28-Brașov, caroul a2 (Patrulius et al., 1967, 1968); Harta geologică a României, 1:50,000, foile 21b-Pojorîta (Kräutner et al., 1975), 47d-Dămuc (Săndulescu et al., 1975), 94b-Perșani (Popescu, 1970).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): “Seriile” Transivane din Munţii Perşani, Hăghimaş, Rarău sunt constituite din roci triasice ce aflorează sub formă de klippe şi olistolite, exotice în raport cu rocile de aceeaşi vârstă din alcătuirea Pânzei Bucovinice. Rocile celor patru “Serii” descrise provin din zone de facies diferite din cuprinsul Pânzei Transilvane.
1. “Seria” de Meghieş care include klippele şi olistolitele din Rarău, Hăghimaş şi Perşani este constituită din următoarele formaţiuni triasice şi jurasice: Calcare de Schreyeralm-Hallstatt, Calcare de Tisovec-Dachstein.
2. “Seria” de Zimbru care include klippele şi olistolitele din Rarău este constituită din formaţiuni triasice: Jaspuri roşii şi gălbui, Calcare cenuşiu-verzui şi roşcate, urmate de Calcarul de Zimbru, de Calcarul de Popi şi de Marne, marnocalcare şi calcare.
3. “Seria” de Lupşa include klippe şi olistolite din Perşani şi Rarău şi este constituită din: Calcare de Werfen, Calcare de Gutenstein-Annaberg, Dolomite de Gutenstein, Calcare de Schreyralm, Calcare de Steinalm.
4. “Seria” de Hăghiniş care include olistolitele din Rarău este constituită din: Redbeds, Calcare de Annaberg, Calcare masive, Calcare roz.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius (în Patrulius et. al., 1977, tabelul I).
8. Limite: Limita inferioară a “Seriei” de Meghieş este la contactul cu bazalte şi serpentinite triasice; a “Seriei” de Zimbru, “Seriei” de Lupşa şi a “Seriei” de Hăghiniş este neprecizată. Limita superioară a “Seriei” de Meghieş este o discordanţă acoperită de Calcare roşii de facies Adneth. Numai într-un loc pe Dealul Meghieşului Calcarele roşii de facies Adneth stau pe un lambou de Triasic al Pânzei Transilvane; cea a “Seriei” de Zimbru este o suprafaţă de eroziune; iar cea a “Seriei” de Lupşa este o discordanţă, la contactul cu gresii şi calcare liasice de tip Gresten.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Alexandrescu Gr., Mureşan Georgeta, Peltz S., Săndulescu M., 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 12-Topliţa.
Alexandrescu Gr., Mureşan Georgeta, Peltz S., Săndulescu M., 1968a, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 12-Topliţa. Notă explicativă, 74 p.
Joja T., Alexandrescu Gr., Bercia I., Mutihac V., Dimian M., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi.
Joja T., Alexandrescu Gr., Bercia I., Mutihac V., 1968a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi. Notă explicativă, 63 p.
Krautner H., Kräutner Florentina, Săndulescu M., Bercia I., Bercia Elvira, Alexandrescu G., Ştefănescu M., Ion Jana, 1975, Harta geologică a României, scara 1:50, 000, foaia 21b-Pojorîta.
Patrulius D., Dimitrescu R., Codarcea Marcela Dessila, Gherasi N., Săndulescu M., Popescu Ileana, Popa Elena, Bandrabur T., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 28-Braşov.
Patrulius D., Dimitrescu R., Gherasi N., 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 28-Braşov. Notă explicativă, 68 p.
Patrulius D., Antonescu E., Baltres A., Dumitrică P., Gheorghian Mihaela, Grădinaru E., Mirăuţă Elena, Popescu Ileana, 1977a, Studiul de sinteză biostratigrafică a formaţiunilor triasice din Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni în vederea stabilirii de etaloane pentru corelarea forajelor profunde (partea a II-a). Formaţiunile triasice din pânzele bucovinice şi din “seria“ de Braşov. Raport, F.G., 102 p.
Patrulius D., Alexandrescu Gr., Antonescu E., Avram E., Bombiţă G., Bratu Elena, Ion Jana, Lupu Denisa, Manoliu Eugenia, Mihăilescu N., Neagu T., Papiu V.C., Tăutu Elena, 1977b, Studiul complex macro şi micropaleontologic al Cretacicului şi Paleogenului din Carpaţii Orientali, în vederea corelării optimizate a depozitelor favorabile acumulărilor de substanţe minerale utile. Raport F. G., 157 p.
Popescu Ileana, 1970, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 94b-Perşani.
Săndulescu M., 1973, Contribuţii la cunoaşterea structurii geologice a Sinclinalului Rarău (sectorul central). D. S. Inst. Geol., 59, 5, 59-87.
Săndulescu M., 1974, Corelarea seriilor mezozoice din sinclinalele Rarău şi Hăghimaş (Carpaţii Orientali). D. S. Inst. Geol., 60, 5, 119-137.
Săndulescu M., Mureşan M., Mureşan Georgeta, 1975, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 47d-Dămuc.
Săndulescu M., 1975, Studiul geologic al părţii centrale şi nordice a Sinclinalului Hăghimaş (Carpaţii Orientali). AN, 45, 5-166.