1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formațiunii de Dolojman; (iii) Grabenul Babadag, Cuvertura postectogenetică a Dobrogei de Nord.
3. Vârsta: Coniacian inferior (Cretacic superior) (Szász et Ion, 1988, p. 113).
4. Sinonimie: ”Faciesul calcaros-grezos” (Mirăuță et Mirăuță, 1964, p. 364); pro-parte ”Subformațiunea de Caugaiga - Jurilofca” (Patrulius, în Patrulius et al., 1974, p. 99); ”Subformațiunea de Matera/Visterna” (Patrulius et al., idem, p. 98); ”Sous-formation de Caugagia” (Szász et Ion, ibidem).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Colina Bal Bair, la vest de Caugagia, jud. Tulcea (Fig. 5 + 7, în Szasz et Ion, idem, p. 110 și 116); (ii) La sud de D. Bal Bair, până la Dealul Ienicerilor (nord Baia); spre N și E de Caugagia, până la gara Codru. Harta geologică a României 1: 200,000, foaia 38-Tulcea, caroul a3 (Mirăuță et al., 1967, 1967a); Harta geologică 1: 200,000 în Szász et Ion (op. cit.); Harta geologică a României 1: 50,000, foaia 153c-Ceamurlia (Mureșan et al., 2018).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Szász et Ion (idem, p.140) acest membru al Formațiunii de Dolojman este constituit din ”calcare grezoase găbui-roz, în strate pluridecimetrice, între care există strate de calcare albe sau alb-verzui, foarte fosilifere”. Stratele au 30-50cm grosime și sunt uneori silicifiate. Calcarele grezoase conțin 10-25% granule de cuarț. Diagnoza completă, în limba franceză, se găsește în Szász et Ion (op. cit., p. 113-114). Grosimea Membrului de Caugagia este de 20-25m. Coloane litologice detaliate în Szász et Ion (op. cit., fig. 7 la p. 116, a profilului Q de la sud Bal Bair; fig. 5, la p. 110, a profilului O de la Bal Bair; fig. 8, la p. 117, a profilului R de la stația PECO, la nord de Baia).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius, în Patrulius et al. (op. cit., p. 99-101); Szász et Ion (op. cit., p. 113-115).
8. Limite: Contactul cu Membrul de Harada, subjacent, este vizibil în colina Bal Bair (Fig. 5 la p. 110 în Szász et Ion (op. cit.). Nu este vizibilă limita superioară, la contactul cu Membrul de Jurilovca.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Szász et Ion (op. cit., p. 114-115) prezintă liste de amoniți (Forresteria, Barroisiceras), bivalve (Inoceramus, variate specii, Didymotis), echinide (Micraster), foraminifere planctonice și bentonice, radiolari, coccolite, Pithonella; (ii) Subzona Marginotruncana tarfayensis; Zona Dicarinella concavata.
10. Mediul depoziţional: Șelf mixt, dominant calcaros
11. Corelări: Membrul de Caugagia se corelează cu segmentul coniacian inferior al părții inferioare a Membrului de Jurilovca, care este constituită din calcare grezoase roz, asemănătoare (Szász et Ion (op. cit., p. 118).
Literatura citată
Mirăuță O., Mirăuță Elena, 1964, Cretacicul superior și fundamental Bazinului Babadag (Dobrogea). AN 33, p. 343-375.
Mirăuță O., Mutihac V., Bandrabur T., Drăgulescu Adela, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 38-Tulcea.
Mirăuţă O., Mutihac V., Bandrabur T., Drăgulescu Adela, 1967a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 38-Tulcea. Notă explicativă, 32 p.
Mureșan M, Mureșan Geta, Seghedi A., Oaie G., Szasz L., Baltres A., Ion, Ștefan A., Robu N., Robu Lucia, Mihăilescu N., Ghenea C., 2018, Harta geologică a României, Foaia 153c-Ceamurlia.
Patrulius D., Mirăuță Elena, Iordan Magdalena, Baltres A., Țicleanu N., 1974, Sinteza straigraficăși structurală a Dobrogei de Nord. II. Formațiunile mezozoice. 142 p.
Szász L., Ion Jana, 1988, Crétacé supérieur du bassin de Babadag (Roumanie). Biostratigraphie intégréé (Ammonites, Inocérames, Foraminiféres planctoniques). Mémoires, 33, 91-149.