1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Membru al Formaţiunii de Malovăţ; (iii) Depresiunea Getică.
3. Vârsta: Ponţian superior (Bosphorian).
4. Sinonimie: “strate de Valea Boereasca” (Marinescu, 1978, p. 93); “the Valea Boerească Beds” (Marinescu et al., 1981, p. 31); “Valea Boerească Mb.” (Marinescu et al., 1998, p. 182).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Boerească, la est de Malovăţ (v. harta geologică 1: 50,000, în Marinescu, 1978) unde au fost făcute cunoscute prima dată de Sabba Ştefănescu (cf. Marinescu, 1978, p. 93); (ii) Vestul Depresiunii Getice (Bazinul Dacic)(v. Harta geologică 1: 50,000, în Marinescu, 1978); Harta geologică 1: 200,000, foaia 32-Baia de Aramă, caroul d4 (Năstăseanu et Bercia, 1968; Năstăseanu et al., 19687); Harta geologică 1: 50,000, foaia 141d-Ciovârnăşani-Motru (Marinescu, 1977), cu explicaţia:"argile nisipoase fosilifere".
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Descrierea succesiunii de la Valea Boerească se află în lucrarea “Stratigrafia Neogenului superior din sectorul vestic al Bazinului Dacic” (Marinescu, 1978, p. 92-93 şi fig. 28, profilul P4.16 - Valea Boereasca (sat 23 August). La secţiunea tip, pe o grosime de circa 18 m, se succed patru intervale litologice fosilifere: (a) argile marnoase cu Phyllocardium planum planum, Pseudocatyllus şi Valenciennius; (b) un nivel lumaşelic cu Dreissena; (c) argile nisipoase, fosilifere; (d) un nivel lumaşelic; (ii) La est de Valea Jiului Stratele de Valea Boerească trec la un facies ponţian de salinitate redusă, cu Prosodacnomya, Hyriopsis, Melanopsis, Viviparus (Marinescu et al., 1981, p. 31). Pe profilele din Valea Stoichii şi Ilovăţ-Noapteşa formaţiunea are 220-300 m grosime (Marinescu, 1977).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Marinescu (1978, p. 93); Marinescu (1977, pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 141d-Ciovârnăşani-Motru); (ii) Marinescu et al. (1981, p. 31).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu nisipurile portaferriene al Formaţiunii de Ilovăţ. Limita superioară este la contactul cu Nisipurile de Cocorova.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Se cunosc faune bogate în profilele din Valea Visenilor, Valea Boereasca, Valea Stoichiţa, la biserica din Şişeştii de Jos (Marinescu, 1978, p. 90-94). Lista faunistică include: Tauricardium, Bosphoricardium, Arpadicardium, Pontalmyra, Pseudocatillus, Phyllocardium, Plagiodacna, Caladacna, Paradacna, Prosodacnomya, Dreissenomya, Dreissena, Viviparus (Marinescu et al., 1981, p. 31).
10. Mediul depoziţional: Marin, cu fund mâlos, ape calme cu cordoane litorale cu falune bogate (Marinescu, 1978, p. 98).
11. Corelări:
Literatura citată
Marinescu F., 1977, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 141d - Ciovârnăşani Motru.
Marinescu F., 1978, Stratigrafia Neogenului superior din sectorul vestic al Bazinului Dacic. Ed. Acad., 155 p.
Marinescu F., Ghenea C., Papaianopol I., 1981, Stratigraphy of the Neogene and the Pleistocene boundary. Cong. Carp.-Balc., XII, Guide to excursion A6, 111 p.
Marinescu Fl., Papaianopol I., Iva M., Jámbor A., Janković P., Kojumdgieva E., Korpás-Hódi M., Krstić N., Macaleţ R., Marinescu B., Mărunţeanu M., Olteanu R., Pană I., Rădulescu C., Roman Şt., Samson P., Segedi I., Seneš J., Šiškov St., Stefanović P. M. Stoykov St., Szakács A., Ţicleanu N., 1995, Chronostratigraphie und Neostratotypen. Pliozän. Pl1 Dazien. Ed. Acad. Române, 530 p.
Năstăseanu S., Bercia I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă. Notă explicativă, 46 p.
Năstăseanu S., Bercia I., Bercia Elvira, Biţoianu Cornelia, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă.