1. Statutul numelui: formal
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) In cuprinsul formaţiunii sunt menţionate cinci “ niveluri grezo-calcaroase“: Nivelul Hărmăneşti-Manolea, Nivelul Criveşti-Miroslăveşti, Nivelul Gruiu, Nivelul Brăteşti, Nivelul Dealul lui Stan (Ionesi et al., 2005, p. 184-190); (iii) Platforma Moldovenească.
3. Vârsta: Basarabian inferior.
4. Sinonimie: “microruditele de Dealu Mare “ (Ştefan, 1989, citat de Grasu et al., 2002, p. 217), “Calcarele oolito-pisolitice cu galeţi de Dealu Mare “ (Grasu et al., op. cit., p. 217); “Formaţiunea de Dealu Mare “ (Ionesi et al., op. cit., p. 178).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Dealu Mare, la izvoarele Bahluiului (sud Oneaga), jud. Botoşani; (ii) Dealul Holmului, jud. Botoşani, Harta geologică 1:200,000, foaia 6-Suceava, caroul c3 (Popescu et Mirăuţă, 1966; Saulea, 1967); harta geologică în Grasu et al., op. cit. (fig. 89 la p. 201).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Secvenţă de 10-12 m grosime, alcătuită din strate masive, de 3-4 m grosime, de microconglomerate cu bioclaste şi valve de Mactra şi Tapes, separate de intercalaţii subţiri de calcare oolitice. Galeţii din microconglomerate ating uneori 5 cm diametru. Materialul bioclastic poate atinge 25% din masa rocii.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Ştefan (1989, din Grasu et al., op. cit., p. 217); (ii) Grasu et al. (op. cit., p. 217-218); Ionesi et al. (op. cit., p. 178-183).
8. Limite: Limita inferioară la contactul cu Nisipurile de Humosu. Limita superioară erozivă.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Bivalve (Mactra vitaliana, Tapes gregarius gregarius, T. gregarius ponderosus, Dorsanum duplicatum duplicatum) (Grasu et al., op. cit., p. 217).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: După Ştefan (1989, citat de Grasu et al., op. cit., p. 217) Microruditele de Dealu Mare se corelează cu Nivelul Calcaro-grezos Oolitic de Brăteşti zona dintre valea Siretului şi valea Moldovei, descris de Bica Ionesi (1968).
Literatura citată
Grasu C., Brânzilă M., Miclăuş Crina, Boboş I., 2002, Sarmaţianul din sistemul bazinelor de foreland ale Carpaţilor Orientali. Ed. Tehnică, 407 p.
Ionesi Bica, 1968, Stratigrafia depozitelor neogene de platformă dintre Valea Siretului şi Valea Moldovei. Ed. Academiei, 391 p.
Ionesi L., Ionesi Bica, Lungu A., Roşca V., Ionesi V., 2005, Sarmaţianul mediu şi superior de pe Platforma Moldovenească. Ed. Academiei, 558 p.
Popescu Ileana, Mirăuţă Elena, 1966, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 6-Suceava.
Saulea Emilia, 1967, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 6-Suceava. Notă explicativă, 26 p.