1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formaţiunii de Reşiţa; (iii) Pânza de Reşiţa – Zona Reşiţa-Moldova Nouă.
3. Vârsta: Carbonifer (Westfalian D-Stefanian A-B).
4. Sinonimie: “Les Couches de Lupacu Bătrîn” (Năstăseanu, 1978, p. 93); “Conglomerate, gresii, argile, argile cărbunoase cu cărbuni – Strate de Lupacu Bătrîn” (Năstăseanu et al., 1985); “Membre de Lupacu Bătrîn” (Bucur, 1991, p. 5); “Membrul de lupacu Bătrîn” (Bucur, 1997, p. 23).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Afluent drept al Văii Lupacu Bătrîn, la nord de localitatea Lupac, jud. Caraş Severin (v. harta în Răileanu et Năstăseanu, 1958); (ii) Harta geologică 1: 200,000, foile 24-Timișoara, caroul d4 (Drăgulescu et al., 1967; 1968), 31-Reșița, caroul a4 (Năstăseanu et Savu, 1968; Năstăseanu et al., 1968); Harta geologică 1: 50,000, foile 103d-Bocşa (Russo Săndulescu Doina, 1982), 121b-Reşiţa (Năstăseanu et al., 1985).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Năstăseanu (1978, p. 93) baza succesiunii este constituită din strate de 1-5 m grosime de conglomerate şi brecii cu elemente de dimensiuni medii. Sunt prezente şi intercalaţii subţiri de microconglomerate, de gresii grosiere şi de argile grezoase. Către partea superioară a succesiunii sunt prezente îndeosebi gresii silicioase ori calcaroase, metrice, care conţin intercalaţii decimetrice de conglomerate, microconglomerate, argile nisipoase cu resturi de plante, argile cărbunoase şi strate de cărbuni (Complexul Cărbunos II). Grosimea succesiunii descrise este de 200-400 m.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Bucur (1991, p. 5); (ii) Năstăseanu, 1978, p. 93)
8. Limite: Limita inferioară este la contactul de tranziţie cu Membrul de Doman, pe şoseaua Lupac-Reşiţa la est de Valea Bîrzaviţa. Limita superioară este la contactul cu Membrul de Lupac al Formaţiunii de Reşiţa.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Năstăseanu (1978, p. 95) citează din Valea Cîlnic (Aria) plante ale Westfalianului D (Neuropteris tenuifolia, N. linguaefolia, Linopteris neuropteroides). Stratele de cărbuni de la partea superioară a succesiunii conţin floră caracteristică pentru Stefanianul B, poate şi C bazal: Neuropteris proedentata, N. ovata, Reticulopteris germani, Linopteris neuropteroides.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Bucur I., 1991, Proposition pour une nomenclature lithostratigraphique des Carpathes Méridionales, Roumanie. Stud. Univ. Babeş-Bolyai, 36, 2, 3-14.
Bucur I., 1997, Formaţiunile mezozoice din zona Reşiţa-Moldova Nouă (Munţii Aninei şi estul Munţilor Locvei). Presa Univ. Clujană, 214 p., Cluj-Napoca.
Drăgulescu Adela, Hinculov Luciana, Mihăilă N., Nica Ecaterina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 24-Timişoara.
Drăgulescu Adela, Hinculov Luciana, Mihăilă N., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 24-Timişoara. Notă explicativă.
Năstăseanu S., 1978, Considérations préliminaires sur l'existence d'un système de nappes alpines dans la zone de Reşiţa, à Lupac (Banat D. S. Inst. Geol., 64, 5, 89-106.
Năstăseanu S., Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 31-Reşiţa. Notă explicativă, 44 p.
Năstăseanu S., Stanciu Constantina, Ilie Smărăndiţa, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 31-Reşiţa.
Năstăseanu S., Iancu Viorica, Savu H., Russo-Săndulescu Doina, 1985, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 121b-Reşiţa.
Năstăseanu S., Bădăluţă Aurelia, Biţoianu Cornelia, Preda I., Culda Victoria, Pelin M., Popescu Ileana, 1985, L’étude géologique des formations de charbon dans le Bassin Sirinia (Banat), à l’exclusion de Cozla. An. Univ. Bucureşti, 34, 47-54.
Russo-Săndulescu Doina, Iancu Viorica, Rogge-Ţăranu Elena, Savu H., Năstăseanu S., Mărunţeanu Mariana, 1982, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 103d-Bocşa.