1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formaţiunii de Bârnova-Muntele, cu poziţie superioară în formaţiune; (iii) Platforma Moldovenească.
3. Vârsta: Basarabian.
4. Sinonimie: “Nisipurile de Bârnova” (Jeaurenaud, 1971, p. 67); “Nisipurile şi argilele de Bârnova” (Grasu et al., 2002, p. 272); “nisipurile de Bârnova de la Răducăneni” (Grasu et al., op. cit., p. 276); “nisipuri masive de Bârnova” (Ionesi et al., 2005, p. 321 şi fig. 63 la p. 320); “Membrul de Pârâul Pietrei” (Ionesi et al., op. cit., p. 324).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Pârâul Pietrei, la Răducăneni, la sud-est de Iaşi, jud. Iaşi; (ii) Bârnova, Pocreaca; Harta geologică 1: 200, 000, foaia 14-Iaşi, caroul b3 (Saulea, 1966; Săndulescu et Bratu, 1966).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Presupunem că secţiunea tip este cea din figurile 63 şi 64 din lucrarea (Ionesi et al., op. cit., p. 320-321). Conform figurii 64 de la p. 321 din lucrarea citată stiva de nisipuri are 14 m grosime, legenda figurii 63 de la p. 320 dă următoarea definiţie: “nisipuri cu concreţiuni de gresii şi galeţi de argile.” Membrul de Pârâul Pietrei este constituit din nisip “semifin şi fin, granulele având muchiile şi colţurile uşor rotunjite, iar suprafeţele netede, uneori rugoase” (Ionesi et al., op. cit., p. 324). Aceste nisipuri sunt constituite din “85% cuarţ, 5-10% feldspaţi plagioclazi, 3% calcit, 1% mice, 1% granaţi, zircon, rutie, 1% minerale opace” (Ionesi et al., op. cit.).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Ionesi et al. op. cit., p. 320, 324-327).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu nisipuri cu intercalaţii de argile şi siltite, groase de 4 m (Ionesi et al., op. cit., p. 321 şi fig. 63 la p. 320). Limita superioară este la contactul cu argile şi argile nisipoase urmate de argile nisipoase cu Musculus şi cu Ceriţi urmate discordant de Formaţiunea de Balta-Păun (Ionesi, op. cit., p. 321).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Două nivele fosilifere (de 2 m şi 0,3 m grosime) conţin abundente fosile (Mactra macarovicii, M. podolica, M. podolica naviculata, M. caspia caspia, Congeria neumayri moldavica, Hzdrobia, Melanopsis, Neritina, Viviparus, Valvata, Planorbis, Lymnaea.
10. Mediul depoziţional: Marin-salmastru.
11. Corelări:
Literatura citată
Grasu C., Brânzilă M., Miclăuş Crina, Boboş I., 2002, Sarmaţianul din sistemul bazinelor de foreland ale Carpaţilor Orientali. Ed. Tehnică, 407 p.
Ionesi L., Ionesi Bica, Lungu A., Roşca V., Ionesi V., 2005, Sarmaţianul mediu şi superior de pe Platforma Moldovenească. Ed. Academiei, 558 p.
Jeanrenaud P., 1971, Harta geologică a Moldovei Centrale dintre Siret şi Prut. An. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, 17, 65-77.
Saulea Emilia, 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 14-Iaşi. Notă explicativă.
Săndulescu Jana, Bratu Elena, 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 14-Iaşi.