1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Grupului de Ialomiţa; (iii) Platforma Moesică.
3. Vârsta: Devonian inferior (Emsian)-Devonian mediu (Eifelian).
4. Sinonimie: pro parte “Formaţiunea argilitică devoniană” + pro parte “Formaţiunea grezoasă devoniană” (Paraschiv, 1974, p. 38, 44); “The Smirna Quartz-Sandstones” (Paraschiv, 1983, p. 32); “Formaţiunea de Smirna” (Ionesi, 1994, p. 88).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Forajul 2841-Smirna, intervalul 3835-4203 m (fără a fi fost atinsă baza formaţiunii), la nord de Slobozia, jud. Ialomiţa. Harta geologică 1:200,000, foaia 37-Brăila, caroul d2 (Bandrabur et al., 1967; 1968).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) In forajul 2841-Smirna formaţiunea are 368 m grosime şi este constituită din gresii cuarţoase care alternează cu şisturi argilo-siltice şi argilite negre, cu plante, peşti, brachiopode. Sunt citate calcare şi conglomerate (Ionesi, 1994, p. 88); (ii) In forajul 2881-Călăraşi formaţiunea are 990 m grosime (traversată în intervalul 3760-4750 m) şi prezintă înclinări de 3-4o. Litologia acestui foraj este caracterizată de alternanţe de argilite negre, compacte şi gresii. Rocile fine conţin fosile (lamelibranhiate, brachiopode, trilobiţi, entroce) ce apar uneori în intercalaţii lumaşelice. Sunt prezente şi resturi de plante. Gresiile sunt uneori albe, silicioase, alteori sunt negricioase, fine, micacee, argiloase şi conţin resturi cărbunoase şi pirită. Sunt prezente treceri de la argilitele negre la gresii argiloase cu resturi de plante. Spre deosebire de situaţia de la Mangalia, la Călăraşi formaţiunea este dominant argilitică în jumătatea inferioară şi grezoasă în cea superioară. In forajul 5083-Mangalia formaţiunea ocupă intervalul 847-1564 m, având o grosime de 717 m. Litologia este dominant grezoasă în jumătatea inferioară şi dominant argilitică spre partea superioară. Gresile cenuşii sunt cuarţoase, iar rocile fin granulare sunt argilite şi şisturi argiloase negre. In intervalul 909-919 m sunt prezente gresii roşii, rubanate.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Paraschiv et al. (1983, p. 32-34); (ii Ionesi (1994, p. 88).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Argilitele de Ţăndărei (în forajele 2881-Călăraşi şi 5083-Mangalia). Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Călăraşi (forajele 2881-Călăraşi, 5083-Mangalia, 2841-Smirna). Formaţiunea lipseşte în forajul 2811-Bordei Verde.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Brachiopode (Mucrospirifer cf. mucronatus, Leptostrophia rotunda), crinoide (Cupressocrinus cf. crassus), peşti placodermi (Lunaspis broilii), plante (Aneurophyton) care după Ionesi (1994, p. 88) indică o vârstă devonian medie (Eifelian). In forajul 5082-Mangalia este citată faună eifeliană (Paraschiv et al., 1983, p. 34). In forajul de la Călăraşi este citată faună devonian inferioară (Emsian) (Paraschiv et al., 1983, citând teza Iordan, 1977).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Bandrabur T., Ghenea Ana, Patrulius D., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 37-Brăila.
Bandrabur T., Ghenea Ana, Patrulius D., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 37-Brăila.
Ionesi L., 1994, Geologia unităţilor de platformă şi a orogenului nord-dobrogean. Ed. Tehnică, 280 p.
Paraschiv D., 1974, Studiul stratigrafic al Devonianului şi Carboniferului din Platforma Moesică de la vest de Râul Argeş. Stud. teh.-econ., J12, 147 p.
Paraschiv D., 1983, Formations salifères de la plate-forme moesienne (Roumanie). AN, 59, 47-53.
Paraschiv D., Dăneţ N., Popescu M., Dumitrescu Viorica, 1983, The present stage of the Jurassic deposits knowledge in South Dobrogea. AN, 59, 29-37.