1. Statutul numelui: Propus.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Membrul de Dănciuleşti; (iii) Platforma Moesică.
3. Vârsta: Bajocian-Bathonian.
4. Sinonimie: “The Studina Formation” (Muţiu, 1997, p. 90).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Forajul 3_Studina, intervalul 1801-1860m, la nord de Corabia şi sud de Caracal, jud. Olt; (ii) Zona Teleorman-Jiu-Otopeni; Harta geologică 1:200,000, foaia 48-Târgu Măgurele (Bandrabur et Mihăilă, 1966; Bandrabur et al., 1966).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Muţiu (idem) descrie “a ferruginous, oolithic unit with iron oxides and hydroxides, bearing marker ammonites.” Membrul de Dănciuleşti al formaţiunii este cunoscut din forajul 6180D-Dănciuleşti, intervalul 5425-5429 m şi este constituit din “a marly-calcareous, argillitic succession with Bosira buchi, being around 500 m thick”.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Muţiu ( citat de Muţiu op. cit., p. 90).
8. Limite: După Muţiu (Muţiu, op. cit., fig. 1 la p. 89) Formaţiunea de Studina ocupă o poziţie stratigrafică superioară în raport cu Formaţiunea de Kalinderu.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Muţiu (op. cit., fig. 1 la p. 89) citează Ludwigia concava (Aalenian superior) şi Sonninia sowerby (Bajocian mediu).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: După Muţiu (op. cit., fig. 1 la p. 89) Formaţiunea de Studina este corelabilă cu Formaţiunea de Balş.
Literatura citată
Bandrabur T., Mihăilă N., 1966, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 48-Turnu Măgurele
Bandrabur T., Ghenea Ana, Patrulius D., 1966, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 48-Turnu Măgurele. Notă explicativă.
Muţiu R., 1997, Mesozoic deposits stratigraphy of Moesian Platform (Romania). Acta Pal. Romaniae, 1, 88-95.