1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică.
3. Vârsta: Meoţian superior.
4. Sinonimie:
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Negoeşti, înglobat în oraşul Baia de Aramă, judeţul Mehedinţi; (ii) Piemontul Getică; Harta geologică, 1:200,000, foaia 33-Târgu Jiu (Bercia et al., 1967; 1968).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): In general depozitele meoţiene din cuprinsul Depresiunii Getice sunt predominant nisipoase, dar includ şi nivele de argile şi gresii; (i) Un profil tipic ar putea fi cel de la Prigoria unde, pe o grosime de peste 40 de metri, se dezvoltă o alternanţă de argile şi nisipuri ce cuprind multe nivele fosilifere. Jumătatea inferioară este alcătuită din argile cenuşii vinete cu intercalaţii de nisipuri fosilifere. Urmează un banc de nisipuri galbene (de peste 10 m grosime) care au la partea superioară un nivel de nisipuri oolitice peste care se dispun argile cu congerii mici şi apoi nisipuri cu unele nivele de gresii; (ii) La est de Negoeşti (la Dobrana şi Igoiu) ultimul nivel nisipos al Meoţianului este grezos oolitic şi cuprinde nivele cu cochilii de congerii care formează adevărate falune.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Marinescu et al. (1998); (ii): Marinescu în Bercia et al. (1968) pe Harta geologică, 1:200,000, foaia 33-Târgu Jiu.
8. Limite: Depozitele acestei formaţiuni se dispun peste cele ce revin formaţiunii de Oltenia, de vîrstă meoţian inferioară, şi suportă depozite fosilifere ponţiene raportate în acest areal vestic Formaţiunii de Ilovăţ.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Argilele dinspre partea inferioară a formaţiunii cuprind intercalaţii de nisipuri cu Viviparus, Theodoxus şi Unio, dar şi un nivel cu Hydrobia şi Unio. Către partea superioară un nivel grezos oolitic conţine exemplare ale speciei Deissenomya unionides (aceiaşi cu Leptanodonta unionides rumana), urmat apoi de nisipuri cu Congeria navicula şi Congeria panticapaea, care uneori alcătuiesc nivele de tipul falunelor.
10. Mediu depoziţional: Lacustru, cu perioade liniştite în care se acumulează argiele, întrerupte de perioade mai lungi sau mai scurte de intensificare a eroziunii (cel mai probabil datorită ridicării ariei sursă), care conduc la acumularea unor depozite mai grosiere (nisipuri, uneori cimentate).
11. Corelări: Spre est, în cuprinsul Avantfosei carpatice, această formaţiune ar fi echivalentă (după schema lui Marinescu et al., 1998) cu primii trei membri ai Formaţiunii de Călugăreni (în ordine stratigrafică membrii de Valea lui Cernat, Valea Vacii şi Tătaru), respectiv cu alţi trei membri ai Formaţiunii de Milcov (tot în ordine stratigrafică, membrii de Valea lui Cernat, Valea Vacii şi Camba).
M. Ţicleanu, 2011
Literatura citată
Bercia Iosif, Marinescu Florian, Mutihac Vasile, Pavelescu Maria, Stancu Josefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 33-Târgu Jiu.
Bercia I., Marinescu F., Mutihac V., Pavelescu Maria, Stancu Iosefina, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 33-Târgu Jiu. Notă explicativă, 57 p.
Marinescu Fl., Mărunţeanu M., Papaianopol I., Popescu Gh., 1998, Tables of correlation of the Neogene deposits in Romania. Rom. Jour. Stratigraphy, 78, 181-185.