1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Strate de Uzunu (Macarovici et Coteţ, 1962); (iii) Platforma Moesică.
3. Vârsta: Pleistocen inferior (Argedavian).
4. Sinonime: Strate de Frăteşti (Liteanu, 1952).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Frăteşti. In prezent sunt propuse mai multe localităţi tip pentru fiecare subdiviziune posibilă a acestei formaţiuni, respectiv Slatina 1 (pentru Frăteşti bazal), Slatina 2 (Frăteşti inferior), Slatina 3 (Frăteşti mediu), Izvoru (Frăteşti superior) şi Uzunu (Frăteşti terminal – Strate de Uzunu); (ii) Câmpia Română (partea sudică).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea este alcătuită litologic din depozite cel mai adesea grosiere, respectiv prin bancuri de pietrişuri, separate uneori prin bancuri de nisipuri. Acolo unde bancurile de pietrişuri sunt bine individualizate este posibilă distingerea celor trei nivele litologice grosiere (A, B şi C, de la nou la vechi) propuse ca distincte (atare) de Liteanu (1952). Aceste nivele distincte de pietrişuri se apropie spre sud pentru a forma apoi un singur banc.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Andreescu et al. (2011); (ii) Liteanu (1952, 1956, 1961); Liteanu et Ghenea (1966); Liteanu et al. (1967); nu stiu care Macarovici et Coteţ (1962); Feru et al. (1978, 1979); Andreescu et al. (1981); nu este la Literatura, am salvat Andreesu, 1981 Popescu (2004, 2010).
8. Limite: Se dispune peste depozite romaniene şi suportă la rîndul ei depozite ce pot fi raportate Pleistocenului mediu.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): In general formaţiunea este nefosiliferă sau apar rar valve în stare de conservare. Multe din resturile fosile descrise iniţial (Liteanu, 1952) au fost considerate remaniate din depozite anterioare („levantine”). Totuşi este posibilă prezenţa „in situ” a unor taxoni precum Viviparus div. sp., Melanopsis div. sp., Lithoglyphus div. sp., Valvata div. sp., Balimus div. sp., Hydrobia div. sp., Planorbarius div. sp., Spiralina vortex, Pissidium div. sp., Corbicola fluminaris. Unele puncte fosilifere au permis recunoaşterea unor zone marcate de speciile Unio kujalnicensis (NSM12c), Bogatschevia tamanensis ~ Rugunio riphali (NSM 12 d), Unio apscheronicus (QM1) şi Bogatschevia sturi (QM2). La nivelul Stratelor de Uzunu specia Bogatschevia scutum (QM5) a fost identificată în trecut drept „Unio sturi” (Macarovici, Coteţ, 1962). Formaţiunea mai cuprinde şi resturi de mamifere mai ales către sud şi sud-vest. In afara punctelor fosilifere din zona Slatina, devenite clasice, un nou punct de acest tip a fost descris mai recent (Popescu, 2004, 2010) la sud de Craiova. Acesta cuprinde speciile Mammuthus meridionalis, Plesippus athansiui, Stephanorhinus ex gr. etruscus, Alces gallicus, Leptobos cf. furtivus, Pliotragus ardeus, Castor plicidens, Ursus etruscus şi Cervus sp.
10. Mediu depoziţional: Se presupune că Formaţiunea de Frăteşti s-ar fi acumulat într-o cîmpie aluvială şi că ar reprezenta practic o îngemănare de conuri aluviale.
11. Corelări: Se îndinţează spre nord, spre zona de trecere spre Avantfosa Carpatică, cu Stratele de Copăceni care s-au acumulatîntr-un mediu mai puţin agitat, probabil lacustru.
M. Ţicleanu, 2011
Literatura citată
Andreescu I., 1981, Middle-Upper Neogene and Early Quaternary chronostratigraphy from the Dacic Basin and correlations with the neighbouring areas. Proceedings of the VII-th International Congress on Mediterranean Neogene. Annales Géologiques des Pays Héllèniques. Hors Serie. Athens, 4, 129-138.
Andreescu I., Codrea V., Enache Const., Lubenescu Victoria, Muntenu T., Petculescu Al., Ştiucă Em., Terzea Elena, 2011, Reassessment of the Pliocene/Pleistocene (Neogene/Quaternary) boundary in the Dacian Basin (Eastern Paratethys), Romania. Oltenia. St. şi Com. Şt. Nat., 27, 1/2011, 27-220, Muz. Olteniei, Craiova.
Feru M., Rădulescu C., Samson P., 1978, Biostratigraphie (micromammifères) des depôts plio-pleistocènes de la zone de Slatina (dep. d’Olt). Travaux de l’Institut de Spéleologie „Emile Racovitza” Bucharest, 17, 117-134.
Feru M., Rădulesco C., Samson P., 1979, Biostratigraphy (Micromammifères) des depôts plio-pleistocènes du domaine gétique de la Dépression Valaque. Trav. de l’Institut de Spéleologie „Emile Racovitza” Bucharest, 18, 141-169.
Liteanu E., 1952, Geologia zonei oraşului Bucureşti. Stud. teh.-econ., E1, 1-83.
Liteanu E., 1956, Geologia şi hidrogeologia ţinutului dunărean dintre Argeş şi Ialomiţa. Stud. teh.-econ., E 4, 1-32.
Liteanu E., 1961, Despre limita Terţar-Cuaternar în Depresiunea Valahă. Stud. teh.-econ., E5, 65-85.
Liteanu E., Ghenea C., 1966, Cuaternarul din România. Stud. teh.-econ., H, 1, 1-119.
Liteanu E., Feru M., Croitoru M., Goliţă Natalia, Goliţă E., Şerbănescu Venera, Todea R., Todor-Sbenghe Rodica, 1967, Cercetări geologice şi hidrogeologice în partea de vest a Depresiunii Getice (Interfluviul Jiu-Motru), 7-51.
Liteanu E., Pricăjan A., Andreescu I., 1967a, Cercetări privitoare la stratigrafia Cuaternarului din regiunea de cîmpie dintre rîurile Teleajen şi Prahova. Stud. teh.-econ., H3, 47-79.
Liteanu E., Pricăjan A., Andreescu I., Istrate Gh., 1967b, Succesiunile stratigrafice din Platforma Cotmeana. Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 12, 1, 183-192.
Macarovici N., Coteţ P., 1962, Prezenţa stratelor cu Unio sturi M. hoernes şi stratelor de Barboşi-Babele în Cîmpia Română. Analele Șt. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, secţ II Geologie-Geografie, 8, 29-32.
Popescu A., Sur le gisement paléontologique Leu (Mammalia, Pléistocène). Acta Paleont. Rom., 4, 369-373, Ed. Supergraph, Cluj Napoca.
Popescu A., 2010, Asociaţii de mamifere pliocene şi cuaternare din Oltenia (Romania): Biostratigrafie, Paleoecologie, Paleogeografie. PhD Thesis. Inst. Speol. „Emil Racoviţă”, 1-139, Bucureşti