1. Statutul numelui: Valid, formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza Getică, Faza I-a.
3. Vârsta: Berriasian superior-Valanginian inferior pro parte.
4. Sinonimie: “Marnele de Crivina” (Răileanu et al., 1957); “Formaţiunea Marnelor de Crivina” (Bucur, 1991, 1997).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Locul cunoscut sub numele de Crivina, pe şoseaua Anina-Oraviţa, jud. Caraş-Severin; (ii) Zona Reşiţa.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Formaţiunea de Crivina, groasă de 30-50 m, este constituită din marne şi calcare argiloase, cenuşii cu numeroşi amoniţi.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Răileanu et al., (1957); (ii) Majoritatea lucrărilor şi hărţilor geologice editate de I.G.R., care se referă la zona Reşiţa.
8. Limite: Limită de tranziţie litologică progresivă spre Formaţiunea de Marila (inferioară) şi spre Formaţiunea de Plopa (superioară).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Numeroase resturi de amoniţi, foraminifere, calpionelle, nannoconide, calcisfere, alge (Mutihac, 1957, 1959; Bucur et al., 1982; Avram et al., 1987; Avram, 1990; Bucur, 1997).
10. Mediul depoziţional: Bazin marin de apă adâncă.
11. Corelări: Formaţiunea de Crivina se corelează în parte cu Formaţiunea de Pocruia din bazinul Cerna (Stănoiu et al., 1997; Stănoiu, 2000) şi cu partea inferioară a Formaţiunii de Şviniţa din bazinul Şviniţa (Răileanu, 1953; Avram, 1976).
Dr. I. Stănoiu, 2002
Literatura citată
Avram E., 1976, La succession des dépôts tithoniques supérieurs et crétacés inférieurs de la région de Sviniţa (Banat), D.S. Inst. Geol., 62, 4, 53-71.
Avram E., 1990, Considérations sur l’âge des Marnes de Crivina (Zone Reşiţa – SO de la Roumanie). D.S. Inst. Geol., 74, 3, 33-68.
Avram E., Bucur I., Popescu O., 1987, Considératins sur quelques faunes d’ammonites eocrétacées de la Zone de Reşiţa (SW de la Roumanie). D.S. Inst. Geol., 72-73, 3, 21-35.
Bucur I., 1991, Proposition pour une nomenclature lithostratigraphique des Carpathes Méridionales, Roumanie. Stud. Univ. Babeş-Bolyai, 36, 2, 3-14.
Bucur I., 1997, Formaţiunile mezozoice din zona Reşiţa-Moldova Nouă (Munţii Aninei şi estul Munţilor Locvei). Presa Univ. Clujană, 214 p., Cluj-Napoca.
Bucur I., Bădăluţă Aurelia, Popescu O., 1981, Date noi privind biostratigrafia depozitelor jurasice şi cretacice din partea mediană a Zonei Reşiţa (Banat). D. S. Inst. Geol., 66, 4, 21-51.
Mutihac V., 1957, Contribuţii la cunoaşterea Cretacicului inferior dintre Valea Minişului şi Valea Nerei (Banat). Bul. şt. Acad., 2,2, 343-367.
Mutihac V., 1959, Studii geologice în partea mediană a zonei Reşiţa - Moldova Nouă (Banat), Ed. Acad. R.P.R., 106 p., Bucureşti.
Mutihac V., 1959, Observaţii geologice şi paleontologice la Glodu (Moldova). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 4, 2, 255-272.
Răileanu Gr., 1953, Cercetări geologice în regiunea Sviniţa-Faţa Mare. Bul. şt. Acad.,5, 2, 307-409.
Răileanu G., Năstăseanu S., Mutihac V., 1957, Cercetări geologice în regiunea dintre Anina şi Doman (Zona Reşiţa-Moldova Nouă). Bul. şt. Acad., 11, 2, 289-310.
Stănoiu I., 2000, Noul model paleogeografic, stratigrafic şi facial al Bazinului Cerna (Danubian – Carpaţii Meridionali). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 45, 149-165.
Stănoiu I., Neagu T., Dragastan O., Melinte M., Rădan S., Baltres A., 1997a, La stratigraphie des formations d'age Jurassique superieur-Cretace inferieur de l'unité de la Cerna dans la région du Plateau Mehedinţi-Monts Vâlcan et Parâng (Carpathes Méridionales). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 42, 63-80.
Stănoiu I., Popa M., Ticleanu M., Diaconiţă Dorina, 1997b, The lithostratigraphic, facial and paleoenvironmental analysis of Liassic coal bearing formations from Reşiţa and Sirinia Basins (Romania). European Coal Conf., Abs., p. 67. Izmir, Turkey.
Stănoiu I., Popa M., Diaconiţă Dorina, Ticleanu M., Dinulescu Carmen, 1997c, The Liassic from Reşiţa and Sirinia Basins. In: A. Grubic’ and T. Berza (Eds.), Geology of Djerdap Area. Int. Sympos. Geology in the Danube Gorges. Spec. Publ., 25, 249-254. Belgrade-Bucharest.