1. Statutul numelui: Propus.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formaţiunea conţine Membrul de Talpa; (iii) Platforma Moesică, la est de Valea Teleorman.
3. Vârsta: Berriasian-Barremian (cf. Muţiu, 1997, fig. 1 la p. 89)
4. Sinonimie: “The Biscoveni Formation” (Muţiu op. cit., p. 90).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Forajul 1690-Biscoveni; (ii) Atârnaţi, Cetate, Giurgiu port, Ruse (afloriment), Şopârleşti-Preajba, Valea Teleorman.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Cu o grosime de 600 m (la Atârnaţi) formaţiunea calcaroasă recifală conţine caprotine şi bivalve. Calcarele sunt microdetritice, oolitice (facies de Epureşti cu oosparite, intrasparite), calcare coraligene.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii):
8. Limite: Limita inferioară neprecizată. Muţiu (op. cit., fig. 1 la p. 89) figurează Formaţiunea de Biscoveni în raporturi stratigrafice de superpoziţie faţă fe Formaţiunea de Amara, berriasiană. Limita superioară este la contactul cu gresii cu Hypocanthoplites trivialis.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional: Marin, recifal, de mică adâncime.
11. Corelări: Muţiu (op. cit., fig. 1 la p. 89) corelează Formaţiunea de Biscoveni cu Formaţiunea de Ciureşti şi cu Formaţiunea de Cernavodă.
Literatura citată
Muţiu R., 1997, Mesozoic deposits stratigraphy of Moesian Platform (Romania). Acta Pal. Romaniae, 1, 88-95.