1. Statutul numelui: Propus.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza de Bedeleu, Transilvanide.
3. Vârsta: Oxfordian superior - Berriasian inferior.
4. Sinonimie: ”Săndulești Formation” (Săsăran et al., 2000, p. 453).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Cheile Turzii, la Săndulești, la vest de Turda, jud. Cluj. Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 18-Turda, caroul a3 (Lupu et al., 1967; 1967a).
6. Secțiunea tip (i); Variații de facies (ii): După Săsăran et al. (ibidem), partea inferioară a formațiunii, pe o grosime de 6-8m, este constituită dintr-un amestec de galeți de calcare, de 20-25cm diametru, și de fragmente de ofiolite. Galeții de calcar prezintă două microfaciesuri: boundstone coralgale și grainstone/packstone bioclastic-peloidale.
Masa principală a formațiunii calcaroase este caracterizată de mai multe tipuri de microfaciesuri (Săsăran et al., idem, p. 454-456): grainstone/packstone oolitic/bioclastic, grainstone peloidal-bioclastic, boundstone și packstone peloidal/bioclastic asociate, wackestone/mudstone oolitice și bioclastice, calcare cu Charofite, packstone/wackestone peloidal-bioclastice.
7. Referința tip (i); Alte refereințe (ii): (i) Dragastan et al. (1987), citați de Săsăran et al. (idem, p. 453).
8. Limite: Limita inferioară a formațiunii este la contactul cu piroclastite și lave ale Complexului Ofiolitic din Cheile Turzii. Limita superioară este neprecizată.
9. Conținut fosil (i); Considerații biostratigrafice (ii): (i) Corali, spongieri, briozoare, echinoderme, foraminfere, alge, viermi anelizi, moluște, micobialite generate de bacterii, cianobacterii și alge (Săsăran et al., idem, p. 457).
10. Mediul depozițional: Masa principală a formațiunii este o acumulare de platformă carbonatică. Săsăran et al. (idem, fig 1 la p. 455) au interpretat trei seturi de parasecvențe în succesiunea de platformă de vârstă Tithonian: un set inferior de parasecvențe retrograde/agradante; un set mijlociu de parasecvențe agradante (”complexul recifal”); un set superior de parasecvențe progradante. Baza Berriasianului este caracterizată de calcare de apă dulce cu Charofite.
11. Corelări:
Literatura citată
Dragastan O., Cibotaru T., Brustur T., 1987, Neoteutloporella socialis (Praturlon), algue ”recifale” du domaine Tethysien. Rev. de Paleobiologie, 6, 1, 143-149. (non vid.)
Lupu M., Borcoş M., Dimian M., Lupu Denisa, Dimitrescu R., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 18-Turda.
Lupu M., Borcoş M., Dimitrescu R., 1967a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 18-Turda, Notă explicativă, 43 p.
Săsăran Em., Hosu A., Spălnăcan R., Bucur I., 2000, Microfacies, microfossils and sedimentary evolution of the Săndulești Limestone formation in Cheile Turzii (Apuseni Mountains, Romania). Acta Palaeont. Romaniae, 2, 453-462, Presa Universitară Clujeană.