1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor. (iii) Apusenidele Nordice – Unitatea de Bihor.
3. Vârsta: Bajocian mediu-?Bathonian.
4. Sinonimie: “Calcarul cu Entolim” (Patrulius, în Ianovici et al., 1976, p. 161 şi fig. 26 la p. 149); “Calcare oolitice-spatice, pseudo-oolitice, micritice cu Entolium şi în parte siltice-nisipoase” (Patrulius et al., 1976, pe Harta 1:50,000, foaia 41a-Remeţi, incluzând sub această legendă şi depozite care s-ar extinde până în Callovianul inferior); “le Calcaire à Entolium” (Patrulius, 1976, p. 51); “Calcar cu Entolim....” (Bordea et al., 1986, Harta 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare, care prezintă cu aceeaşi culoare şi Calcarul cu Noduli Bruni de vârstă Bathonian superior-Kallovian inferior).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) Munţii Pădurea Craiului (Harta 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare, în cursul superior al Văii Vida; foaia 41a-Remeţi).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Neprecizată; (ii) Calcarul cu Entolim are grosimi de 4-9 m şi are adesea în bază un calcar nisipos sau un calcar nisipos-microconglomeratic “În rest, comportă micrite şi pelmicrite gălbui cu nivele lumaşelice, precum şi microsparite până la sparite oolitice sau bioclastice-crinoidale. Calcarele encrinitice sunt cele care prezintă dezvoltarea cea mai variabilă, în anumite sectoare fiind localizate la partea inferioară a intervalului, în altele ocupând toată grosimea lui sau numai partea terminală” (Patrulius, în Ianovici et al., 1976, p. 161).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius (în Ianovici et al., 1976, p. 161).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul discontinuu cu Calcare şi Marne Siltice cu Ooide Ferifere ale Bajocianului inferior. Limita superioară este la contactul cu Calcarul cu Noduli Bruni.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) După Patrulius (în Ianovici et al., 1976, p. 161) Calcarul cu Entolium conţine în principal bivalve: Entolium spathulatum, E. renevieri, Oxytoma muensteri. Mai rar apar brahiopode şi rar amoniţi (Stemmatoceras ex gr. S. pingue); (ii) Zona Humphriesianum.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., Costea C., 1986, Harta geologică scara 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Patrulius D.,1976, Les formations mésozoïques des Monts Apuseni Septentrionaux: Corrélation chronostratigraphique et faciale. ). Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol., 20, 1, 49-57.
Patrulius D., Popa Elena, Cîmpeanu Şt., Orăşanu Th., 1973, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 41a-Remeţi.
Patrulius D., Antonescu E., Baltres A., Gheorghian Mihaela, Iordan Magdalena, Mirăuţă Elena, Popescu Ileana, Tomescu Camelia, 1976a, Studiul de sinteză biostratigrafică a formaţiunilor triasice din Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni. 1. Formaţiunile triasice din pânzele transilvane (Sinclinalul Rarău şi Munţii Perşani). Raport Fond Geologic I.G.R., 76 p.
Patrulius D., Gheorghian Doina, Mirăuţă Elena, 1976b, Corrélation biochronologique du Calcaire de Roşia, formation triassique du Systéme des Nappes de Codru (Monts Apuseni). D. S. Inst. Geol., 62, 4, 121-133.
Patrulius D., Neagu T., Avram E., Pop G., 1976c, The Jurassic-Cretaceous boundary beds in Romania. AN 50, 71-125.
Patrulius D., Drăgănescu A., Baltres A., Popescu B., Rădan S., 1976d, Carbonate rocks and evaporites – Guidebook - Intl. Coll. on Carbonate Rocks and Evaporites, Romania. Guidebook Series No. 15, 82 p.