1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Unitatea Iacobeni-Vatra Dornei-Greben-Pop Ivan, Munţii Maramureşului.
3. Vârsta: Spathian-Triasic mediu.
4. Sinonimie: “Seria detritică (Werfenian inferior)” + “Seria calcaroasă (Werfenian superior-Triasic mediu” (Bleahu, 1962, p. 298); “Seria de Iacobeni-Maramureş” (Bleahu, în Patrulius et al., 1969, p. 293, 296).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Malul drept al Văii Repedea, jud. Maramureş; (ii) Muntele Petriceaua, Muntele Stînişoara, Piciorul Dancului, Vârful Răchita, Valea Pentaia; Harta geologică 1: 200,000, foaia 4-Vişeu (Bleahu et al., 1968; Patrulius et al., 1968).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Bleahu (în Patrulius et al., 1969, p. 294) “Seria de Iacobeni-Maramureş se caracterizează prin slaba dezvoltare a dolomitelor în Campilian-Anisian şi prin larga dezvoltare a calcarelor negre şi a calcarelor albe marmoreene atribuite Ladinianului şi eventual Carnianului”. Succesiunea începe cu conglomerate violacee cu galeţi de cuarţite, urmate de gresii violacee, cuarţoase cu intercalaţii de şisturi argiloase violacee şi verzui. Aceste şisturi devin dominante la partea superioară a succesiunii. Grosimea totală a intervalului descris este de 100 m. Această parte a stivei are vârstă spathiană. Succesiunea continuă cu dolomite albe, calcare negre cu dolomitizări, calcare roşii, spatice, calcare în plăci şi masive, cenuşii deschis ori albe. Calcarele negre cu dolomitizări au fost atribuite Spathian-Anisianului, iar calcarele masive, de culoare deschisă au fost atribuite Ladinianului, poate şi Carnianului, prin comparaţie cu roci fosilifere din regiuni învecinate. In Seria de Iacobeni-Maramureş sunt citate şi argilite şi marnocalcare negre asociate cu şisturi argiloase negre (ăn fereastra tectonică din Valea Pentaia, Muntele Bendreasca, Valea Vaser). Aceste roci au fost atribuite Jurasicului inferior-mediu.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Bleahu (1962, p. 298); (ii) Bleahu (în Patrulius et al., 1969, p. 296).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu şisturile violacee şi verzui, permiene (la Muntele Petriceaua) sau cu fundamentul cristalin. Limita superioară este neprecizată.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Bleahu M., 1962, Cercetări geologice în bazinul superior al Văii Ruscova (Munţii Maramureşului). D.S. Inst. Geol., 45, 297-303.
Bleahu M., Bombiţă G., Krautner H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 4-Vişeu. Notă explicativă, 54 p.
Patrulius D., Bombiţă G., Krautner H., Krautner Florentina, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 4-Vişeu.
Patrulius D., Popa Elena, Popescu Ileana, 1969, Structura Pânzei Bucovinice în partea meridională a Masivului Cristalin Moldav (Carpaţii Orientali). AN, 37, 71-108.
Patrulius D., Săndulescu M., Popescu Ileana, Bleahu M., Săndulescu Jana, Stănoiu I., Popa Elena, 1969, Monografia seriilor sedimentare din Zona Cristalino-Mezozoică a Carpaţilor Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R., 305 p.