1. Statutul numelui: valid
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formațiunea conține un membru: Strate de Uzunu (Macarovici et Coteţ, 1962); (iii) Platforma Moesică.
3. Vârsta: Pleistocen inferior (Argedavian).
4. Sinonimie: ”strate de Frăteşti” (Liteanu, 1952, p. 76; Liteanu et Bandrabur, 1957, p. 225; Liteanu et Ghenea, 1966, p. 31); ”Stratele de Frătești” (Liteanu, 1956, p. 4); ”Frătești Formation” (Andreescu et al., 2011, p. 204).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Frăteşti, jud Giurgiu. Au fost propuse mai multe localităţi tip pentru fiecare subdiviziune posibilă a acestei formaţiuni: Slatina 1 (pentru Frăteşti bazal), Slatina 2 (Frăteşti inferior), Slatina 3 (Frăteşti mediu), Izvoru (Frăteşti superior) şi Uzunu (Frăteşti terminal – Strate de Uzunu); (ii) Câmpia Română, până în zona Câmpiei dunărene dintre Jiu şi Olt şi în aria dintre Jiu și Dunăre, precum şi în Câmpia Burnasului unde Stratele de Frăteşti aflorează în văile mai adânci; Harta geologică 1: 200,000, foaia 49-Giurgiu, caroul a4 (Bandrabur et Mihăilă, 1966; Bandrabur et al., 1966).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea este alcătuită din depozite cel mai adesea grosiere: bancuri de pietrişuri, separate uneori prin bancuri de nisipuri. Acolo unde bancurile de pietrişuri sunt bine individualizate este posibilă distingerea celor trei nivele litologice grosiere (A, B şi C, de la nou la vechi) propuse de Liteanu (1952). Aceste nivele distincte de pietrişuri se contopesc într-un singur corp nisipos, la sud de linia Jilava – Progresu. Grosimea Stratelor de Frătești variază între 100 si 170 m în zona orasului București și 15-25 m în Câmpia Burnasului.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Liteanu (1952, p. 76); (ii) Liteanu (1956, 1961); Liteanu et Ghenea (1966); Liteanu et al. (1967); Macarovici et Coteţ (1962); Feru et al. (1978, 1979); Popescu (2004, 2010, citat de Andreescu et al., 2011, p. 204); Andreescu et al. (1981, ibidem, 2011).
8. Limite: Stratele de Frăteşti se dispun peste Formaţiunea de Cândeşti (Strate de Cândeşti) şi suportă depozite detritice de vârstă pleistocen medie. Liteanu (1952) consideră că se dispun peste depozite levantine şi că suportă depozite marno- argiloase de vârsta pleistocen medie.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii) (i) În general, formaţiunea este nefosiliferă sau apar rar valve în stare de conservare. Multe din resturile fosile descrise iniţial (Litenu, 1952) au fost considerate remaniate din depozite anterioare („levantine”). Totuşi este posibilă prezenţa „in situ” a unor taxoni precum Viviparus div. sp., Melanopsis div. sp., Lithoglyphus div. sp., Valvata div. sp., Balimus div. sp., Hydrobia div. sp., Planorbarius div. sp., Spiralina vortex, Pissidium div. sp., Corbicola fluminaris; (ii) Unele puncte fosilifere au permis recunoaşterea unor zone marcate de speciile Unio kujalnicensis (NSM12c), Bogatschevia tamanensis ~ Rugunio riphali (NSM 12 d), Unio apscheronicus (QM1) şi Bogatschevia sturi (QM2). La nivelul Stratelor de Uzunu specia Bogatschevia scutum (QM5) a fost identificată în trecut drept „Unio sturi” (Macarovici, Coteţ, 1962). Formaţiunea mai cuprinde şi resturi de mamifere mai ales către sud şi sud-vest. În afara punctelor fosilifere din zona Slatina, devenite clasice, un nou punct de acest tip a fost descris mai recent (Popescu, 2004, 2010, citat de Andreescu et al., ibidem, 2011) la sud de Craiova. Acesta cuprinde speciile Mammuthus meridionalis, Plesippus athansiui, Stephanorhinus ex gr. etruscus, Alces gallicus, Leptobos cf. furtivus, Pliotragus ardeus, Castor plicidens, Ursus etruscus şi Cervus sp.
10. Mediul depoziţional: Se presupune că Formaţiunea de Frăteşti s-a acumulat pe o cîmpie aluvială şi reprezintă o îngemănare de conuri aluviale.
11. Corelări:
M. Ţicleanu, 2000
Literatura citată
Andreescu I., 1981, Middle-Upper Neogene and Early Quaternary chronostratigraphy from the Dacic Basin and correlations with the neighbouring areas. Proceedings of the VII-th International Congress on Mediterranean Neogene. Annales Géologiques des Pays Héllèniques. Hors Serie. Athens, 4, 129-138.
Andreescu I., Codrea V., Enache Const., Lubenescu Victoria, Muntenu T., Petculescu Al., Ştiucă Em., Terzea Elena, 2011, Reassessment of the Pliocene/Pleistocene (Neogene/Quaternary) boundary in the Dacian Basin (Eastern Paratethys), Romania. Oltenia. St. şi Com. Şt. Nat., 27, 1/2011, 27-220, Muz. Olteniei, Craiova.
Bandrabur T., 1971, Geologia Câmpiei dunărene dintre Jiu şi Olt. St. teh.-econ., J 9, 1-146.
Bandrabur T., Mihăilă N., 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 49-Giurgiu.
Bandrabur T., Mihăilă N., Patrulius D., 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 49-Giurgiu. Notă explicativă.
Feru M., Rădulescu C., Samson P., 1978, Biostratigraphie (micromammifères) des depôts plio-pleistocènes de la zone de Slatina (dep. d’Olt). Travaux de l’Institut de Spéleologie „Emile Racovitza” Bucharest, 17, 117-134.
Feru M., Rădulescu C., Samson P., 1978, Biostratigraphie (micromammifères) des depôts plio-pleistocènes de la zone de Slatina (dep. d’Olt). Travaux de l’Institut de Spéleologie „Emile Racovitza” Bucharest, 17, 117-134.
Liteanu E., 1952, Geologia zonei oraşului Bucureşti. Stud. teh.-econ., E1, 1-83.
Liteanu E., 1956, Geologia şi hidrogeologia ţinutului dunărean dintre Argeş şi Ialomiţa. Stud. teh.-econ., E 4, 1-32.
Liteanu E., 1961, Despre limita Terţar-Cuaternar în Depresiunea Valahă. Stud. teh.-econ., E5, 65-85.
Liteanu E., Bandrabur T., 1957, Geologia Câmpiei Getice meridionale dintre Jiu şi Olt. AN, 30, 213-239.
Liteanu E., Ghenea C., 1966, Cuaternarul din România. Stud. teh.-econ., H, 1, 1-119.
Liteanu E., Feru M., Croitoru M., Goliţă Natalia, Goliţă E., Şerbănescu Venera, Todea R., Todor-Sbenghe Rodica, 1967, Cercetări geologice şi hidrogeologice în partea de vest a Depresiunii Getice (Interfluviul Jiu-Motru), 7-51.
Macarovici N., Coteţ P., 1962, Prezenţa stratelor cu Unio sturi M. hoernes şi stratelor de Barboşi-Babele în Cîmpia Română. Analele Șt. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, secţ II Geologie-Geografie, 8, 29-32.