1. Statutul numelui: În uz.
2. Unitatea litostratigrafică de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formațiunea conține un membru: Strate de Uzunu (Macarovici et Coteţ, 1962); (iii) Platforma Moesică.
3. Vârsta: Pleistocen inferior (Argedavian).
4. Sinonime: ”strate de Frăteşti” (Liteanu, 1952, p. 76; Liteanu et Bandrabur, 1957, p. 225; Liteanu et Ghenea, 1966, p. 31); ”Stratele de Frătești” (Liteanu, 1956, p. 4); ”Frătești Formation” (Andreescu et al., 2011, p. 204).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Frăteşti, jud Giurgiu. Au fost propuse mai multe localităţi tip pentru fiecare subdiviziune posibilă a acestei formaţiuni: Slatina 1 (pentru Frăteşti bazal), Slatina 2 (Frăteşti inferior), Slatina 3 (Frăteşti mediu), Izvoru (Frăteşti superior) şi Uzunu (Frăteşti terminal – Strate de Uzunu); (ii) Câmpia Română, până în zona Câmpiei dunărene dintre Jiu şi Olt şi în aria dintre Jiu și Dunăre, precum şi în Câmpia Burnasului unde Stratele de Frăteşti aflorează în văile mai adânci. Harta geologică 1:200,000, foaia 49-Giurgiu, caroul a4.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea este alcătuită din depozite cel mai adesea grosiere: bancuri de pietrişuri, separate uneori prin bancuri de nisipuri. Acolo unde bancurile de pietrişuri sunt bine individualizate este posibilă distingerea celor trei nivele litologice grosiere (A, B şi C, de la nou la vechi) propuse de Liteanu (1952). Aceste nivele distincte de pietrişuri se contopesc într-un singur corp nisipos, la sud de linia Jilava – Progresu. Grosimea Stratelor de Frătești variază între 100 si 170 m în zona orasului București și 15-25 m în Câmpia Burnasului.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Liteanu (1952, p. 76); (ii) Liteanu (1956, 1961); Liteanu et Ghenea (1966); Liteanu et al. (1967); Macarovici et Coteţ (1962); Feru et al. (1978, 1979); Popescu (2004, 2010, citat de Andreescu et al., 2011, p. 204); Andreescu et al. (1981, ibidem, 2011).
8. Limite: Formațiunea se dispune peste depozite romaniene şi suportă la rîndul ei depozite de vârstă Pleistocen mediu.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) În general, formaţiunea este nefosiliferă sau apar rar valve în stare de conservare. Multe din resturile fosile descrise iniţial (Litenu, 1952) au fost considerate remaniate din depozite anterioare („levantine”). Totuşi este posibilă prezenţa „in situ” a unor taxoni precum Viviparus div. sp., Melanopsis div. sp., Lithoglyphus div. sp., Valvata div. sp., Balimus div. sp., Hydrobia div. sp., Planorbarius div. sp., Spiralina vortex, Pissidium div. sp., Corbicola fluminaris. (ii) Unele puncte fosilifere au permis recunoaşterea unor zone marcate de speciile Unio kujalnicensis (NSM12c), Bogatschevia tamanensis ~ Rugunio riphali (NSM 12 d), Unio apscheronicus (QM1) şi Bogatschevia sturi (QM2). La nivelul Stratelor de Uzunu specia Bogatschevia scutum (QM5) a fost identificată în trecut drept „Unio sturi” (Macarovici, Coteţ, 1962). Formaţiunea mai cuprinde şi resturi de mamifere mai ales către sud şi sud-vest. În afara punctelor fosilifere din zona Slatina, devenite clasice, un nou punct de acest tip a fost descris mai recent (Popescu, 2004, 2010, citat de Andreescu et al., ibidem, 2011) la sud de Craiova. Acesta cuprinde speciile Mammuthus meridionalis, Plesippus athansiui, Stephanorhinus ex gr. etruscus, Alces gallicus, Leptobos cf. furtivus, Pliotragus ardeus, Castor plicidens, Ursus etruscus şi Cervus sp.
10. Mediul depoziţional: Se presupune că Formaţiunea de Frăteşti s-a acumulat pe o cîmpie aluvială şi reprezintă o îngemănare de conuri aluviale.