1. Statutul numelui: Ieşit din uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Cuvertura cuaternară a Promontoriului Nord Dobrogean.
3. Vârsta: Cuaternar (Mindel = Euxinul Vechi) (Pfannenstiel, 1950, p. 16).
4. Sinonimie: “couches de Babele” (Michailovski, 1909, citat de Macarovici, 1940, p.190).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Malul estic al Lacului Ialpug, la localitatea Babele în Republica Moldovenească; (ii) Malurile limanelor Ialpug şi Cahul; malul vestic al limanelor Chitai şi Catlabug; între Slobozia Mare şi Reni, toate în Republica Moldovenească. Pe malul drept al Prutului aflorează între Folteşti şi Galaţi şi la Barboşi; Harta geologică 1: 200,000, foaia 30-Focşani, (Saulea et al., 1967; 1968).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Macarovici (1940, p. 377-378) descrie Stratele de Babele ca fiind alcătuite predominant din nisipuri cu structură încrucişată, în care se găsesc câteva intercalaţii argiloase şi de pietriş, cu aspect variabil de la un loc la altul. Succesiunea de 8-9 m grosime este formată din patru intervale. Sprat (1860, din Pfannenstiel, 1950, p. 16) a descris la Babele marne cenuşii-albicioase şi brune cu intercalaţii de gresii.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Michailovski (1909, citat de Macarovici, 1940, p.190); (ii) Pfannenstiel (1950, p. 16); Macarovici (1940, p.190).
8. Limite: Limita inferioară neprecizată. La partea superioară contact discordant cu loessul (Pfannenstiel, 1950, p. 19).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Bivalve variate specii (Didacna crassa, D. trigonoides, Adacna, Corbicula, Unio, Dreissensia, Viviparus, Melanopsis. Macarovici (în Macovei et al., 1956, p. 7) prezintă lista faunei. In baza succesiunii, în nisipuri cu lentile de conglomerate, sunt prezente resturi de mamifere (adesea Elephas) (Macarovici, 1940, p. 377).
10. Mediul depoziţional: Lacustru, dulce. Stratele de Babele reflectă modificarea treptată a faunei vechi, caspiene, spre fauna actuală de apă dulce deoarece în bază domină Cardiacce, iar în partea superioară sunt prezente doar forme de apă dulce şi terestre (Macarovici, 1940, p. 190).
11. Corelări:
Literatura citată
Macarovici N., 1940, Recherches géologiques et paléontologiques dans la Bassarabie méridionale (Roumanie). Ann. Sci. Univ. Jassy, 26, 177-422.
Macovei, G., Atanasiu, I., Codarcea, A., Dumitresco, I., Filipesco, M., Grigoraş, N., Jekelius, E., Kräutner, Th., Macarovici, N., Mateesco, St., Mrazec, L., Murgeanu, G., Paucă, M., Popesco, Gr., Popesco-Voiteşti, I., Preda, D.M., Protesco, O., Simionesco, I., Stefănesco, D., Streckeisen, A., Văscăuţanu, Th., 1956, Roumanie. In: P. Pruvost (ed.) Lexique Stratigraphique International. Europe. Fasc. 13a, 119 p.
Pfannenstiel M., 1950, Die Quartärgeschichte des Donaudeltas. Bonner Geogr. Abh., 6, 85 p.
Saulea Emilia, Ghenea C., Bandrabur T., Ghenea Ana, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 30-Focşani.
Saulea Emilia, Ghenea C., Bandrabur T., Ghenea Ana, 1968, Harta geologică a României, scara. 1:200,000, foaia 30-Focşani. Text explicativ. Raport, F. G., 31p.