Formaţiunea Vulcanitelor Sedimentate din Depresiunea Baraolt

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Grupului Lacustru-Vulcanogen de Baraolt; (ii) Formaţiunea conţine 2 membri: Subformaţiunea Inferioară şi Subformaţiunea Superioară; (iii) Depresiunea Baraolt.

3.  Vârsta: Pleistocen mediu-superior.

4.  Sinonimie: “Formaţiunea vulcanitelor sedimentate (Pleistocen)” (Savu, 1981, p. 219); “Subformaţiunea inferioară (Pleistocen inferior-mediu)” (Savu, op. cit., p. 220, pentru membrul inferior al formaţiunii); “Subformaţiunea superioară (Pleistocen mediu-superior)” (Savu, op. cit., p. 221, pentru membrul superior al formaţiunii); “Formaţiunea vulcano-sedimentară: a. secvenţa inferioară (predominant epiclastică” (Popescu et al., 1975, pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 79c-Baraolt); “Formaţiune vulcano-sedimentară: b. secvenţa superioară (predominant piroclastică)” (Popescu et al., op. cit., pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 79c-Baraolt).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată; (ii) Harta geologică 1: 66,000 în Savu (op. cit.); Harta geologică 1: 200,000, foaia 20-Odorhei, caroul d3 (Săndulescu et al., 1968; Vasilescu et al., 1968); Harta geologică 1: 50,000, foaia 79c-Baraolt (Popescu et al., 1975).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea este constituită din doi membri informali:

(1) Subformaţiunea Inferioară, groasă de 100-250 m, constituie o acumulare masivă de depozite vulcanice cărora li se adaugă intercalaţii terigene în proporţie de 25-30%. Aglomeratele andezitice alterate, dominante, alternează cu nisipuri andezitice vinete-cenuşii şi cu nisipuri epiclastice, feruginoase. Sunt prezente şi intercalaţii de 2-5 m grosime de marne tufacee vinete, argile vinete şi gălbui, plastice, tufite albicioase, alterate. La baza subformaţiunii se găsesc pietrişuri cu galeţi rulaţi de andezit, cimentaţi cu limonit. Intercalaţii de 2-10 m grosime de megabrecii andezitice cu blocuri metrice, nerulate suntcimentate tot cu limonit. In foraje au fost întâlnite pânze de lave andezitice interstratificate. Sunt cunoscute şi strate de diatomit (la Filia) şi de lignit. Stratele de lignit cu grosimi reduse prezintă un grad redus de incarbonizare.  Pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 79c-Baraolt, (Popescu et al., op. cit.) Subformaţiunea Inferioară apare sub signatura “Formaţiunea vulcano-sedimentară: a. secvenţa inferioară (predominant epiclastică”.

(2) Subformaţiunea Superioară prezintă tranziţie treptată către Subformaţiunea Inferioară. Limita între cele două este pusă acolo unde sedimentele de natură vulcanică devin clar predominante (95-100%) în raport cu cele terigene. In această subformaţiune materialul terigen apare cu lentile de marne, argile tufacee, diatomit, lignit. La diferite intervale sunt prezente curgeri masive de lave andezitice cenuşii-cărămizii, cu hornblendă şi biotit. Materialul din aglomeratele andezitice este constituit din piatră ponce, tufuri, tufite, pietrişuri andezitice.  Subformaţiunea Superioară are grosimi de 100-400 m, grosimile mai mari fiind spre nord. Pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 79c-Baraolt, (Popescu et al., op. cit.), Subformaţiunea Superioară este astfel menţionată: “Formaţiunea vulcano-sedimentară: b. secvenţa superioară (predominant piroclastică)”.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Savu (op. cit., p. 219-221).

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul concordant cu Formaţiunea de Biborţeni sau discordant peste formaţiuni mai vechi, pliocene şi cretacice. Limita superioară, erozivă, este la contactul cu depozite holocene.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):

10.  Mediul depoziţional: Continental, cu acumulări de material vulcanoclastic şi curgeri de lave andezitice.

11.  Corelări: