- Statutul numelui: utilizat în conexiune cu Formaţiunea de Dunăre, fără o definire specială a termenului.
- Unitatea litostratigrafică de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii) Unitatea structurală (iii): (iii): Platforma Moesică.
- Vârsta: Pleistocen mediu şi superior.
- Sinonimie: „argila roşie” (?), „luturi roşii” (?);
- Localitatea tip (i); Răspândire geografică (iii): Nu există o localitate tip, numele formaţiunii provenind de la cel al depozitelor din care este alcătuită în cea mai mare parte (loessul); (ii): Partea de vest a Câmpiei Române.
- Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Această formaţiune a fost descrisă în general sub numele „depozite loessoide”, respectiv ca un „orizont” alcătuit predominant din prafuri argiloase care pot trece uneori la argile nisipoase. Deoarece adesea culoarea predominantă este roşcată a primit uneori numele de „argilă roşie”, iar în literatura veche a purtat numele de „luturi roşii”. Conţine pe alocuri elemente de pietrişuri mărunte, dar şi concreţiuni calcaroase de mărimi foarte diferite. Grosimea acestor depozite este în general de cca 3-15 m, dar poate avea în unele zone grosimi ceva mai mari cuprinse între 5 şi 30 de metri. În profilul pe care figurează Formaţiunea loessului din lucrarea elaborată de Enciu (2007) sunt admise şi lentile de nisipuri care se individualizează în masa acestei formaţiuni.
- Referinţa tip (i) Enciu (2007); Alte referinţe (ii): Ghenea în Savu et Ghenea (1967), Mihăilă şi al. (1968).
- Limite: Depozitele loessoide se dispun peste ceea ce Enciu (2007) a numit Formaţiunea de Dunăre, respectiv peste depozitele care erau separate anterior ca fiind de vîrstă villafranchiană, numite şi Strate de Cândeşti. Peste aceste depozite loessoide nu se mai dispun alte formaţiuni.
- Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Depozitele loessoide sunt în mod obişnuit lipsite de resturi fosile, vîrsta lor fiind apreciată doar indirect (pe criterii de superpoziţie).
- Mediu depoziţional: În mod obişnuit aceste depozite sunt considerate a fi de origine deluvial-proluvială, mai ales datorită materialului mai grosier conţinut adesea în masa lor. Prezenţa concreţiunilor calcaroase poate sugera însă depuneri de carbonaţi într-un mediu paludal-lacustru, în condiţii climatice favorabile. Cea mai plauzibilă origine pentru aceste depozite loessoide ar fi însă mixtă, cu transport eolian a prafurilor ce alcătuiesc masa principală, cu depunerea şi fixarea acestora într-un mediu paludal-lacustru şi cu momente de impunere locală a unor faciesuri aluvionare tipice ce conduc la acumularea unor mase de nisipuri şi la transportul, prin saltaţie în special, a unor elemente izolate de pietrişuri mărunte.
- Corelări: Cel mai probabil depozitele loessoide din partea de vest a Câmpiei Române, respectiv a Câmpiei Olteniei, se plasează stratigrafic la nivelul Pleistocenului mediu. Doar spre est aceste depozite sunt înlocuite cu loessuri propriu-zise a căror poziţie stratigrafică este ceva mai nouă, respectiv pleistocen superioară.
M. Ţicleanu, 2011
Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA