1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Platforma Moesică..
3. Vârsta: Milcovian (Argedavian inferior), respectiv Pleistocen inferior.
4. Sinonimie:
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică: (i) Vlădeni, judeţul Ialomiţa; (ii) Partea de est a Câmpiei Române.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Litologic formaţiunea este predominant grosieră fiind alcătuită din pietrişuri şi nisipuri care pe verticală pot ajunge la silturi nisipoase sau chiar silturi şi argile siltice. A fost interceptată şi în foraje în partea de est a Câmpiei Române. Grosimea medie a formaţiunii este de cca 30 – 50 m, dar aceasta creşte gradat către vest şi către nord-vest.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Andreescu et al. (1991).
8. Limite: Depozitele acestei formaţiuni se dispun discordant peste secvenţe nisipoase, siltice şi argiloase de vârstă pelendaviană (romanian mediu) şi suportă de asemenea discordant argilele roşii raportate stratigrafic Netindavianului (deci Dinogetianului inferior).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): In mod obişnuit formaţiunea este lipsită de resturi fosile, dar vâsta sa a fost apreciată în primul rând pe baza unei asociaţii de moluşte, raportată stratigrafic Pelendavianului, determinată din masa depozitelor peste care aceasta se dispune. La nivelul acestor depozite romaniene au fost întâlnite speciile Wenziella subclivosa, Cuneopsidea beyrichi, Rugunio mojsvari, Moldavunio circula, Pelendunio cf. bielzi, Psilunio ex gr. acutus, Viviparus div. sp. şi Melanopsis div. sp.
10. Mediul depoziţional: Se apreciază că acestă formaţiune ar reprezenta genetic o îngemănare de conuri aluviale cu originea în Dobrogea de sud. Prezenţa depozitelor mai fine şi în special a argilelor siltice sugerează însă şi instalarea unor momente de sedimentare lacustră.
11. Corelări: Creşterea proporţiei clastelor fine (nisipuri, silturi nisipoase şi silturi), către vest şi către nord-vest, sugerează trecerea gradată a Formaţiunii de Vlădeni către depozitele ce pot fi raportate Stratelor de Copăceni (ca posibilă parte inferioară a Formaţiunii de Coconi).
M. Ţicleanu, 2011