1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea litostratigrafică de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Strate de Uzunu (Macarovici et Coteţ, 1962); (iii) Platforma Moesică.
3. Vârsta: Pleistocen inferior (Argedavian).
4. Sinonime: ”strate de Frăteşti” (Liteanu, 1952, p. 76; Liteanu et Ghenea, 1966, p. 31), ”Stratele de Frătești” (Liteanu, 1956, p. 4), ”Strate de Frătești” (Liteanu et Bandrabur, 1957, p. 255), ”Frătești Formation” (Andreescu et al., 2011, p. 204).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Frăteşti, jud. Giurgiu. În prezent sunt propuse mai multe localităţi tip pentru fiecare subdiviziune posibilă a acestei formaţiuni, respectiv Slatina 1 (pentru Frăteşti bazal), Slatina 2 (Frăteşti inferior), Slatina 3 (Frăteşti mediu), Izvoru (Frăteşti superior) şi Uzunu (Frăteşti terminal – Strate de Uzunu); (ii) Câmpia Română (partea sudică). Harta geologică, 1: 200,000, foile 42-Slatina, caroul c1 (Mihăilă et al., 1967, 1968); foaia 43-Neajlov, caroul d4 (Bandrabur et al., 1967a, 1967b); foaia 44-București, caroul b1 (Bandrabur, 1966a, 1966b); foaia 49-Giurgiu, carourile a3, a4 (Bandrabur et Mihăilă, 1966; Bandrabur et al., 1966).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea este alcătuită din depozite cel mai adesea grosiere: bancuri de pietrişuri, separate uneori prin bancuri de nisipuri. Acolo unde bancurile de pietrişuri sunt bine individualizate este posibilă distingerea celor trei nivele litologice grosiere (A, B şi C, de la nou la vechi) propuse de Liteanu (1952, idem, p. 8 și planșa II). Aceste nivele distincte de pietrişuri se apropie spre sud pentru a forma apoi un singur banc. Liteanu (1961, p. 80) afirma că Stratele de Frătești constituie un facies extern al Depresiunii Valahe, în timp ce Pietrișurile de Cîndești, contemporane lor, reprezintă un facies intern al acesteia.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Liteanu (1952, p. 76); (ii) Liteanu (1956, p. 4; 1961, p. 80); Liteanu et Ghenea (1966); Liteanu et al. (1967); Macarovici et Coteţ (1962); Feru et al. (1978, 1979); Andreescu et al. (1981); Popescu (2004, 2010, citat de Andreescu et al., 2011, ibidem); Andreescu et al. (2011,ibidem, cu lista bibliografică completă).
8. Limite: Se dispune peste depozite romaniene şi suportă la rîndul ei depozite ce pot fi raportate Pleistocenului mediu.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): În general formaţiunea este nefosiliferă sau apar rar valve în stare de conservare. Multe din resturile fosile descrise iniţial (Litenu, 1952) au fost considerate remaniate din depozite anterioare („levantine”). Totuşi este posibilă prezenţa „in situ” a unor taxoni precum Viviparus div. sp., Melanopsis div. sp., Lithoglyphus div. sp., Valvata div. sp., Balimus div. sp., Hydrobia div. sp., Planorbarius div. sp., Spiralina vortex, Pissidium div. sp., Corbicola fluminalis. Unele puncte fosilifere au permis recunoaşterea unor zone marcate de speciile Unio kujalnicensis (NSM12c), Bogatschevia tamanensis ~ Rugunio riphali (NSM 12 d), Unio apscheronicus (QM1) şi Bogatschevia sturi (QM2). La nivelul Stratelor de Uzunu specia Bogatschevia scutum (QM5) a fost identificată în trecut drept „Unio sturi” (Macarovici, Coteţ, 1962). Formaţiunea mai cuprinde şi resturi de mamifere mai ales către sud şi sud-vest. În afara punctelor fosilifere din zona Slatina, devenite clasice, un nou punct de acest tip a fost descris mai recent (Popescu, 2004, 2010, citat de Andreescu et al., 2011, ibidem) la sud de Craiova. Acesta cuprinde speciile Mammuthus meridionalis, Plesippus athansiui, Stephanorhinus ex gr. etruscus, Alces gallicus, Leptobos cf. furtivus, Pliotragus ardeus, Castor plicidens, Ursus etruscus şi Cervus sp.
10. Mediu depoziţional: Se presupune că Formaţiunea de Frăteşti s-ar fi acumulat într-o cîmpie aluvială şi că ar reprezenta practic o îngemănare de conuri aluviale.
11. Corelări: Se îndinţează spre nord, spre zona de trecere spre Avantfosa Carpatică, cu Stratele de Copăceni care s-au acumulatîntr-un mediu mai puţin agitat, probabil lacustru și cu Formațiunea de Tetoiu din Depresiunea Getică (Andreescu et al., idem, figura 2 la p. 200)
M. Ţicleanu, 2011
Literatura citată
Andreescu I., 1981, Middle-Upper Neogene and Early Quaternary chronostratigraphy from the Dacic Basin and correlations with the neighbouring areas. Proceedings of the VII-th International Congress on Mediterranean Neogene. Annales Géologiques des Pays Héllèniques. Hors Serie. Athens, 4, 129-138.
Andreescu I., Rădulescu C., Samson P., Cepalyga A., Trubihin V., 1981, Chronologie (Mollusques, Mammifères, Paléomagnetisme) des formations plio-pleistocènes de la zone de Slatina (Basin Dacique), Roumanie. Travaux de l’Institut de Spéleologie ”Emile Racovitza”, Bucarest, 20, 127-137.
Andreescu I., Codrea V., Enache C., Lubenescu Victoria, Muntenu T., Petculescu Al., Ştiucă Em., Terzea Elena, 2011, Reassessment of the Pliocene/Pleistocene (Neogene/Quaternary) boundary in the Dacian Basin (Eastern Paratethys), Romania. Oltenia. St. şi Com. Şt. Nat., 27, 1/2011, 27-220, Muz. Olteniei, Craiova.
Bandrabur T., 1966a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 44-București.
Bandrabur T., 1966b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 44-București. Nota explicativă, 25 p.
Bandrabur T., Mihăilă N., 1966c, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 49-Giurgiu.
Bandrabur T., Mihăilă N., Patrulius D., 1966d, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 49-Giurgiu. Notă explicativă.
Bandrabur T., Ghenea Ana, Patrulius D., 1967a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 43-Neajlov.
Bandrabur T., Patrulius D., Ghenea Ana, 1967b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 43-Neajlov. Notă explicativă.
Feru M., Rădulescu C., Samson P., 1978, Biostratigraphie (micromammifères) des depôts plio-pleistocènes de la zone de Slatina (dep. d’Olt). Travaux de l’Institut de Spéleologie „Emile Racovitza” Bucharest, 17, 117-134.
Feru M., Rădulesco C., Samson P., 1979, Biostratigraphy (Micromammifères) des depôts plio-pleistocènes du domaine gétique de la Dépression Valaque. Trav. de l’Institut de Spéleologie „Emile Racovitza” Bucharest, 18, 141-169.
Liteanu E., 1952, Geologia zonei oraşului Bucureşti. Stud. teh.-econ., E1, 1-83.
Liteanu E., 1956, Geologia şi hidrogeologia ţinutului dunărean dintre Argeş şi Ialomiţa. Stud. teh.-econ., E 4, 1-32.
Liteanu E., 1961, Despre limita Terţar-Cuaternar în Depresiunea Valahă. Stud. teh.-econ., E5, 65-85.
Liteanu E., Bandrabur T., 1957, Geologia Câmpiei Getice meridionale dintre Jiu și Olt. AN, 30, 213-239.
Liteanu E., Ghenea C., 1966, Cuaternarul din România. Stud. teh.-econ., H, 1, 1-119.
Liteanu E., Feru M., Croitoru M., Goliţă Natalia, Goliţă E., Şerbănescu Venera, Todea R., Todor-Sbenghe Rodica, 1967, Cercetări geologice şi hidrogeologice în partea de vest a Depresiunii Getice (Interfluviul Jiu-Motru), Stud. teh.-econ., E7, 7-58.
Macarovici N., Coteţ P., 1962, Prezenţa stratelor cu Unio sturi M. hoernes şi stratelor de Barboşi-Babele în Cîmpia Română. Analele Șt. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, secţ II Geologie-Geografie, 8, 29-32.
Mihăilă N., Giurgea P., Patrulius D., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 42- Slatina.
Mihăilă N., Giurgea P., Patrulius D., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 42- Slatina. Notă explicativă.
Popescu A., 2004, Sur le gisement paléontologique Leu (Mammalia, Pléistocène). Acta Paleont. Rom., 4, 369-373, Ed. Supergraph, Cluj Napoca.
Popescu A., 2010, Asociaţii de mamifere pliocene şi cuaternare din Oltenia (Romania): Biostratigrafie, Paleoecologie, Paleogeografie. PhD Thesis. Inst. Speol. „Emil Racoviţă”, 1-139, Bucureşti.