1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Grupului Lacustru-Vulcanogen de Baraolt; (iii) Depresiunea Baraolt.
3. Vârsta: Pleistocen inferior.
4. Sinonimie: “Formaţiunea de Biborţeni” (Savu, 1981, p. 218); pro parte “Orizontul cu nisipuri şi pietrişuri feruginoase” (Kusko, 1983, p. 127).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Versantul drept al Văii Baraolt, începând de la confluenţa cu Valea Dung, spre est, în dreptul localităţii Biborţeni; (ii) Harta geologică 1: 66,000 în Savu (op. cit.); Harta geologică 1: 200,000, foaia 20-Odorhei caroul d3 (Săndulescu et al., 1968; Vasilescu et al., 1968); Harta geologică 1: 50,000, foaia 79c-Baraolt (Popescu et al., 1975).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Savu (op. cit., p. 218) “Litologic se distinge o alternanţă de nisipuri andezitice, nisipuri feruginoase epiclastice, gresii feruginoase şi pietrişuri mărunte neconsolidate, cu elemente de gresii diverse, andezit şi cuarţ“. Materialul terigen şi cel de natură vulcanică participă în proporţii egale. Aceste roci prezintă stratificaţie torenţială. Subordonat apar lentile de gresii sideritice care au fost exploatate local. Sunt prezente şi intercalaţii de marne albicioase slab fosilifere cu sfărâmături de limnocardiide şi cu impresiuni de plante. Formaţiunea are 20-60 m grosime. La Doboşeni sunt prezente trei intercalaţii de diatomite de 0.5-1.5 m grosime (Vasilescu et Givulescu, 1969, p. 286).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Savu (1979, citat de Kusko, op. cit., p. 127); (ii) Savu (op. cit., p. 218-219).
8. Limite: Limita inferioară, gradată, către Formaţiunea Marnelor cu Ostracode. Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea Vulcanitelor Sedimentate.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Diatomitele de la Doboşeni conţin impresiuni de plante fosile (Vasilescu et Givulescu, op. cit., p. 286-287; Givulescu et Vasilescu, 1970, p. 56-58).
10. Mediul depoziţional: Continental, torenţial.
11. Corelări: Savu (op. cit., p. 219) corelează Formaţiunea de Biborţeni cu Complexul Nisipos-Argilos (Liteanu et al., 1962, citaţi de Savu op. cit., p. 219) şi cu Orizontul de marne şi argile nisipoase cu intercalaţii de tufuri şi nisipuri andezitice (Popovici, 1959, citată de Savu, op. cit., p. 219).
Literatura citată
Givulescu R, Vasilescu Al., 1970, Date noi asupra florei pleistocene de la Doboşeni (Bazinul Baraolt). D. S. Inst. Geol., 56, 3, 55-60.
Kusko M., 1983, Zăcământul de lignit de la Sfîntu Gheorghe şi poziţia lui stratigrafică în suita depozitelor pliocene ale bazinului intramontan al Ţării Bîrsei. Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 28, 125-131.
Popescu Ileana, Ştefănescu M., Mihăilă N., 1975, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 79c-Baraolt.
Savu M.G., 1981, Grupul Lacustru-Vulcanogen de Baraolt. D. S. Inst. Geol., 66, 4, 213-226.
Săndulescu Mircea, Vasilescu Alexandru, Popescu Anton, Mureşan Mircea, Arghir-Drăgulescu Adela, Bandrabur Toderiţă, 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 20-Odorhei.
Vasilescu Al., Mureşan M., Popescu Ileana, Săndulescu Jana, 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 20-Odorhei. Notă explicativă, 68 p.
Vasilescu Al., Givulescu R., 1969, Contribuţii la cunoaşterea geologiei Bazinului Baraolt. D. S. Inst. Geol., 54, 3, 283-292.