1. Statutul numelui: Informal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Braşov (Depresiunea Bîrsei, Depresiunea Sfântu Gheorghe).
3. Vârsta: Pleistocen superior (Liteanu et al., 1962, fig. 1 la p. 499)
4. Sinonimie: “complexul psefito-psamitic” (Liteanu et al., idem, p. 494).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată; (ii) Măieruş, Rotbav, Hăghiş, la nord şi sud de Feldioara; Satu Nou, interceptări în foraje “ sub pietrişurile şi bolovănişurile depuse de reţeaua hidrografică subactuală ” (Liteanu et al., idem, p. 495). Harta geologică 1: 200,000, foaia 28-Braşov, carourile a4, b3, b4, c2, c3; Harta geologică 1: 50,000, foile 95c-Bod, 110b-Zărnești, 111a-Brașov.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Liteanu et al. (ibidem) descriu “un pachet de pietrişuri cu nisipuri, cu intercalaţii subţiri de 1-3 m de nisipuri argiloase şi argile nisipoase. La compoziţia petrografică a pietrişurilor participă: gresii fine silicioase, cuarţite, gnaise, paragnaise, granite, micaşisturi, jaspuri, calcare, diatomite, materiale aparţinând formaţiunilor ramei bazinului şi reliefului piemontan. De asemenea s-au mai întâlnit frecvent andezite rulate, originare, probabil, din lanţul eruptiv al Harghitei.” Acest complex are grosimi de 20-60 m. El suferă îngroşare treptată de la N spre S, iar patul complexului se află la adâncimi crescătoare în aceeaşi direcţie (25 m la Hăghiş, 31 m la Feldioara, 40 m la Podul Bîrsei). O afundare a Complexului Psefito-Psamitic a fost constatată şi pe direcţia V-E (între Podul Bîrsei-Hălchiu-Satu Nou). In timp ce baza acestuia se află la Podul Bîrsei la adâncimea de 40 m, ea se află la peste 82 m adâncime la Satu Nou. Acumulările de pietrişuri au caracter lenticular şi au structură internă încrucişată.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Liteanu et al. (idem, p. 494-496).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Complexul Nisipos-Argilos din Depresiunea Bîrsei; limita superioară este la contactul cu Complexul Psefitic de vârstă cuaternară (Liteanu et al., idem, p. 495 şi fig. 1 la p. 499).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) In intercalaţiile nisipoase se găsesc moluşte Valvata piscinalis, V. simplex, Gyraulus sp., Planorbis corneus, Oxychilus cellarium, Psilunio sp. Liteanu et al. (idem, p. 496, 505-506) citează resturi de mamifere: Mammontheus primigenius, Coeladonta antiquitatis, Bison priscus.
10. Mediul depoziţional: Continental, aluvionar cu aspect de reţea fluviatilă evoluată, într-o zonă subsidentă.
11. Corelări: Complexul Psefito-Psamitic este corelabil cu terasele de pe marginile Depresiunii Bîrsei (Liteanu et al., idem, p. 496).
Literatura citată
Liteanu E., Mihăilă N., Bandrabur T., 1962, Contribuţii la studiul stratigrafiei Cuaternarului din bazinul mijlociu al Oltului (Bazinul Baraolt), Stud. teh.-econ., E7, 3-4, 485-511.
Patrulius D., Dimitrescu R., Codarcea Marcela Dessila, Gherasi N., Săndulescu M., Popescu Ileana, Popa Elena, Bandrabur T., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 28-Braşov.
Patrulius D., Dimitrescu R., Gherasi N., 1968a, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 28-Braşov. Notă explicativă 68 p.