”Seria” de Braşov

1.  Statutul numelui: Acceptat.

2.  Unitatea de rang superior în care seîncadrează(i);Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) “Seriile” Getice (pentru partea Triasic inferior-Ladinian a “Seriei“ de Braşov); (iii) Carpații Orientali, zona de curbură a Zonei Cristalino-Mezozoice (Dacidele Mediane) - Unitatea de Braşov - Dîmbovicioara, Sinclinoriul Dîmbovicioara, Sinclinoriul Vulcan-Codlea, Anticlinoriul Leaota.

3.  Vârsta: Trisic inferior - Apţian inferior (Braşov - Leaota).

4.   Sinonimie: ”seria de Brașov” (Patrulius et al., 1968, p. 31).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 28-Brașov, carourile b2, c1, c2, c3, d1, d2 (Patrulius et al., 1967); Harta geologică a României, 1:50,000, foile 94d-Codlea (Săndulescu et al., 1972), 110a-Bîrsa Fierului (Dimitrescu et al., 1974), 110b-Zărneşti (Săndulescu et al., 1972b), 110c-Rucăr (Dimitrescu et al., 1971), 110d-Moeciu (Patrulius et al., 1971), 111a-Brașov (Săndulescu et al., 1972c) (aria învecinată masivului cristalin al Leaotei, Culoarul Dîmbovicioara, partea de vest a Masivului Bucegi, Masivul Postăvaru - Runcu şi Piatra Mare, zona Vulcan - Cristian şi la  Dealul Melcilor de la Braşov) (Patrulius et al., idem, p. 32-33). Profile de referinţă pentru formaţiunile triasice ale “Seriei” de Braşov sunt: sectorul Holbav-Vulcan (Valea Hoapecului, Valea Gorganului, Valea Mămăligii, Dealul Românilor); Rîşnov-Cristian (Valea Cristianului), Marginea Domnească, în Leaota; Valea lui Stan (Patrulius, în Patrulius et al., 1977b, p. 7).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): ”Seria” de Braşov cuprinde un mare număr de formaţiuni geologice din intervalul Triasic inferior - Apţian inferior, cele mai multe lipsite de nume formal (Patrulius et al., idem, p. 31-39). Succesiunea începe cu Seria Detritică, urmată de Şisturi Campil (ambele Triasic inferioare), urmează Calcare de Gutenstein (Triasic inferior - Anisian) şi Calcare Masive, Alb-Cenuşii (Ladinian). Formaţiunile triasice din zona Vulcan-Codlea, Şinca Nouă au fost descrise de Săndulescu (1966, p. 181-184): Seria Detritică, Faciesul Dolomitic, Şisturi de Campil, Calcare de Guttenstein, Calcarul Alb de la Braşov).

Formaţiunile jurasice ale “Seriei“ de Braşov  din Culoarul Dîmbovicioara şi din vestul Munţilor Bucegi au fost descrise în detaliu de Patrulius et al. (1969a, p. 39-67). Formaţiunile jurasice din zona Vulcan-Codlea au fost descrise de Săndulescu (1966, p. 182-185).

 Rocile Jurasicului inferior (v. fişa Facies de Gresten) au 500 m grosime. Restul succesiunii Jurasice cuprinde entităţile litostratigrafice (v. fişele litostratigrafice): Gresii Cuarţitice albe (Bajocian), Marnele cu Posidonia alpina (Bathonian - Callovian inferior), Stratele cu Jaspuri (Callovian superior - Oxfordian), Calcarele Tithonice în Sinclinoriul Dîmbovicioara şi Calcarele de Stramberg în Solzul Măgura Codlei (Kimmeridgian - Tithonian). Peste o discontinuitate se aştern depozite neocomiene (Formaţiunea de Dîmbovicioara) cu care se încheie succesiunea “Seriei“ de Braşov.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius et al. (idem, p. 31); Patrulius (1969a, idem, p. 41-67); (ii) Săndulescu (idem, p. 181-186); Patrulius (în Patrulius et al., 1977b, idem, p. 7-13).

8.  Limite: Limita superioară este la contactul cu Conglomeratele de Gura Rîului, apţian superioare (Patrulius et al., idem, p. 39-40) sau cu conglomerate albiene ale cuverturii posttectogenetice.

9.   Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):

10. Mediul depoziţional:

11. Corelări: După Patrulius et al. (idem, p. 31) “Seria“ de Braşov se deosebeşte de “Seria“ de pre-Leaota din nordul Munţilor Bucegi prin aspectele faciale ale Jurasicului superior şi prin dezvoltarea mai puţin completă a Neocomianului.