1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) In vestul Depresiunii Getice această formațiune este constituită din trei membri: Nisipurile de Argetoaia, Complexul Cărbunos de Bălcești și Pietrișurile de Tetoiu (Andreescu et al., 1985, p. 92-93). Liteanu et al. (1971, p. 16) menționează un membru inferior (Stratele de Pleșcoi). (ii) Depresiunea Getică.
3. Vârsta: Romanian (Pelendavian superior - Valahian) (Andreescu et al., 2011, p. 198).
4. Sinonimie: “stratele (prundişurile) de Cândeşti” (Grozescu, 1916, p. 7), “Orizontul superior sau al Stratelor de Cândeşti” (Mateescu, 1927, p. 247), “Stratele de Cîndeşti” (Saulea, 1968, p. 20; Săndulescu et al., 1968, p. 32; Dumitrescu et al., 1970b, p. 64; Marinescu et al., 1990, p. 11-12); “Pleistocen inferior (Villafranchian)” (Liteanu et al., 1967, p. 19); “Pietrişuri de Cîndeşti” (denumire improprie, după Liteanu, 1967, p. 27, deoarece reprezintă doar un termen cu poziţie superioară în cuprinsul Stratelor de Cândeşti); “Pleistocen inferior” (Bercia et al., 1968); “Pleistocen inferior” și “'orizontul' stratelor de Cândești” (Savu et Ghenea, 1967); “Formation de Cîndeşti” (Andreescu et al., 1985, p. 92; 2011, ibidem).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Localitatea Cândeşti, pe Valea Buzăului, în aria de la sud şi sud-vest de localitate, jud. Buzău, pe Harta geologică 1:200,000, foaia 36-Ploieşti, caroul a3, cu indicele qp11. (ii) Stratele de Cândeşti se extind, la exteriorul Carpaţilor, de la Trotuş până la Valea Jiului, în Gorj. Harta geologică 1:200,000, foile 29-Covasna; 30-Focşani; 35-Târgovişte. Mateescu (1927) redă răspândirea Stratelor de Cândeşti între V. Putna şi V. Râmnicu Sărat. Pe teritoriul Hărții geologice 1:50,000, foaia Râmnicu Vâlcea, Pietrișurile de Cândești au fost descrise de pe afluenții sudici ai văii Sâmnicul (afluent stâng al Oltului) (Marinescu et al., 1990, p. 11-12).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Traducerea, din limba germană, a definiţiei originale a Stratelor de Cândeşti, oferită de Liteanu (1967, p. 33) este: “Depozitele levantine cele mai tinere sunt alcătuite din pietrişuri (Strate de Cîndeşti, denumite după o localitate situată în jud. Buzău lângă com. Berca). Etajul (Die Stufe) de Cîndeşti, corespunde după cum s-a dovedit uneori prin resturi fosile, în Valahia, stratelor cu Unionizi ornamentaţi. Aceste formaţiuni devin preponderente către partea exterioară a zonei pliocene din Moldova de sud şi sunt caracterizate printr-o reducere lentă a căderii stratelor, astfel încât în final aşezarea lor diferă foarte puţin de orizontală (De exemplu: la V de oraşul R. Sărat, apoi la Broşteni lângă Odobeşti)”. La Pleșcoi, Stratele de Cândești, de 500 m grosime, sunt constituite din “un complex psefitic (Strate de Cândești) constituit din nisipuri grosiere cu pietrișuri mărunte și bolovănișuri în care se intercalează strate subțiri de argile și argile nisipoase” (Liteanu et al., 1971, ibidem) După Săndulescu et al. (idem, p. 32-33) formaţiunea, de 250-300 m grosime, este constituită din pietrişuri, nisipuri, bolovănişuri, cu intercalaţii de argile. La Cândeşti se distinge o parte inferioară cu pietrişuri mărunte şi nisipuri fine şi mediu granulare, cu intercalaţii groase de argile şi argile nisipoase, şi o parte superioară în care pietrişurile devin din ce în ce mai grosiere, ajungând în final la bolovănişuri cu diametru de până la 15 cm. Galeţii sunt constituiţi în cea mai mare parte (68%) din gresii şi microconglomerate şi subordonat (25%) şisturi cristaline şi calcare (7%). Foraje săpate în lunca Buzăului, între Cândeşti şi zona de câmpie de la SE, au traversat formaţiunea pe o grosime de 1000 m (Liteanu, 1967, p. 32). In Depresiunea Odobeşti pietrişurile conţin rare intercalaţii de nisipuri şi argile iar formaţiunea are 500 m grosime (Harta geologică 1:200,000, foaia 30-Focşani). In Măgura Odobeştilor (alt. 996,4 m) pietrişurile au fost cimentate şi sunt alcătuite din roci mezozoice şi paleogene. Pe teritoriul Hărţii geologice 1:200,000, foaia 29-Covasna grosimile variază între 400 şi 700 m.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Mrazec et Teisseyre (1901, p. 235, citaţi de Liteanu, 1967, p. 32). (ii) Liteanu (1961, p. 73-75; 1967, p. 27-36); Saulea et al. (1968, p. 20-21), Săndulescu et al. (idem, p. 32-33); Dumitrescu et al. (1970b, p. 64-65); Andreescu et al. (2011, ibidem).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu depozite fosilifere romaniene. Limita superioară este la contactul cu depozite atribuite Pleistocenului mediu (pietrișuri, nisipuri, depozite loessoide). Uneori delimitarea nu este posibilă din cauza identităţii faciale a depozitelor romaniene şi pleistocen inferioare (Săndulescu et al., idem, p. 32).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Pe teritoriul Hărții geologice 1:200,000, foaia 33-Târgu Jiu sunt citate, din complexul cu cărbuni, moluște (Psilunio, Unio, Viviparus) (Bercia et al., 1968). Liteanu et al. (1967, p. 20-24) dau o listă completă a faunelor Stratelor de Cândești dintre Jiu și Motru, inclusiv mamifere fosile (Anancus arvernensis, Dicerorhinus cf. etruscus, Cervus sp.).
10. Mediul depoziţional: Continental-lacustru (fluviatil-lacustru). Grozescu (idem, p. 10) consideră mediul depoziţional torenţial.
11. Corelări: Orizontul superior (Pitrişurile de Cândeşti) trece lateral la Stratele de Frăteşti. Pe interfluviul Siret-Bârlad Stratele de Cândeşti trec lateral la Pietrişuri de Poiana-Nicoreşti (Saulea et al., idem, p. 21). In Gorj echivalente Stratelor de Cândeşti sunt Pietrişurile de Bumbeşti (Liteanu, 1967, p. 33).