Secvența Vulcano-Sedimentară Andezitică

1.  Statutul numelui: Informal.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Ţara Braşov, Defileul Oltului la Racoş (= Depresiunea Lupşa-Hoghiz).

3.  Vârsta: Romanian. Willafranchian inferior-mediu la Ghenea et al., 1981, p. 151). După Ghenea et al. (op. cit., fig. 2 la p. 150) măsurători paleomagnetice la Iarăş au indicat intervalul de timp absolut 3,32-2,94 milioane ani (corespunzător epocii de magnetizare Gauss).

4.  Sinonimie: “secvenţa vulcano-sedimentară inferioară” (Mihăilă et Popescu, 1977, p. 210); “The Andezitic Volcano-Sedimentary Secvence” (Ghenea et al., op. cit., p. 151); “The lower volcano-sedimentary secvence” (Ghenea et al., 1981,  p. 151).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Iarăş, jud. Covasna (v. Harta geologică 1: 200,000, foile 20-Odorhei, caroul d3 şi 28-Braşov, caroul a3); (ii) Lupşa, Hoghiz, Racoş, Harta geologică 1: 200,000, foile 20-Odorhei, caroul d3 (Săndulescu et al., 1968; Vasilescu et al., 1968) şi 28-Braşov, caroul a3 (Patrulius et al., 1967; 1968a); Harta geologică 1: 50,000, foile 79c-Baraolt (Popescu et al., 1975), 78d-Racoș (Popescu et al., 1976), 94d-Codlea (Săndulescu et al., 1972), 95a-Aita..

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Ghenea et al. (op. cit., p.151) descriu nisipuri cu galeţi. Se observă frecvent fenomene de crioturbaţie, filme feruginoase şi manganoase. Partea superioară a stivei sedimentare este constituită din marne albe, tufacee, diatomite, nisipuri grosiere, feruginoase, argile şi argile nisipoase. Aceste roci conţin Paradacna fuchsi. In zona Racoş-Hoghiz (pe Harta geologică 1: 200,000, foile 20-Odorhei, caroul d2 şi 28-Braşov, caroul b2) intervalul litostratigrafic cunoscut drept Secvenţa Vulcano-Sedimentară Inferioară se aşterne direct peste roci cretacice şi este constituită din marne, nisipuri, pietrişuri, argile nisipoase, calcare albe, piroclastite andezitice (Ghenea et al., op. cit., p. 151). Grosimea ei este de 1015 m (Mihăilă et Popescu, op. cit., fig. 1 la p. 211).

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) Ghenea et al. (1981, p. 151); Mihăilă et Popescu (op. cit., p. 210)

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu Stratul III de cărbuni cu care se încheie Complexul Pelitic cu Cărbuni. Limita superioară este la contactul cu bazaltele negre sau cenuşii-negricioase, fin cristaline, masive sau cu structură alveolară. In Depresiunea Lupşa-Hoghiz peste Secvenţa Vulcano-Sedimentară Andezitică se aşterne Complexul Nisipos-Argilos cu Archidiscodon meridionalis şi Dicerorhinus etruscus, aici lipsind episodul cu curgeri de bazalte (Mihăilă et Popescu, op. cit., fig. 1 la p. 211)

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) In intervalele detritice se găsesc resturi scheletice de Zygolophodon borsoni, Anancus arvernensi, Tapirus arvernensis, Ursus etruscus, Hystrix cf. refossa, Parabos sp., Hypperion cf. malustenense, Gazella sp., Cervus sp., Castor sp., Dicerorhinus sp. (Ghenea et al., op. cit.,  p. 151). La Racoş-Hoghiz depozitele arenitice conţin resturi scheletice de Anancus arvernensi, Gazella sp., Archidiscodon meridionalis, Dicerorhinus etruscus. In zona Lupşa-Hoghiz sunt citate Theodoxus semiplicatus, Viviparus sadleri, Dreissena münsteri, Unio sp. (Mihăilă et Popescu, op. cit., p. 210).

10.  Mediul depoziţional: Continental.

11.  Corelări: