1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Această formaţiune include Gresii de Păltinoasa la diferite nivele, iar la partea ei terminală se situează Gresiile cu Asterocicline; (iii) Pânza de Tarcău (Digitaţia de Voroneţ, Skibele Externe) şi petece de rabotaj din nordul Moldovei.
3. Vârsta: Paleocen-Lutetian.
4. Sinonimie: "Orizontul calcaro-gresos" (Ionesi, 1961, p. 362); "Orizontul Stratelor de Suceviţa " (Joja et al., 1963, p. 223; 1968a, p. 43; 1968b, p. 19); "Stratele de Suceviţa" (Ionesi, 1971, p. 72, 76; Bâgu et Mocanu, 1984, p. 243); "Formaţiunea de Suceviţa" (Grasu et al., 1988, p. 97).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i); (i) localitatea Suceviţa (Joja, 1960, p. 12), în cuprinsul Hărţii geologice 1: 200,000, foaia 5-Rădăuţi caroul b3 şi pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 11c-Suceviţa; (ii) Harta geologică 1: 200,000, foile 5-Rădăuţi caroul b3 (Joja et al., 1968), 13-Piatra Neamţ (Joja et al., 1968b; Mirăuţă, 1968); Harta geologică 1: 50,000, foaia 11c-Suceviţa (Joja et al., 1984).
6. Secţiunea tip; Variaţii de facies: Joja (1960, p. 12) nu descrie o secţiune tip. Stratele de Suceviţa constituie un fliş arenito-calcaros-argilos. După Joja et al. (1968a, p. 43) pe teritoriul Hărţii geologice 1: 200,000, foaia 5-Rădăuţi formaţiunea are aproximativ 400 m grosime şi este constituită dintr-o asociaţie de gresii calcaroase verzui-albăstrui, în strate de 0,15-0,2 m şi argile verzui, foioase, invadate de la SE spre NV de Gresia de Scorbura. După alte descrieri formaţiunea constă din alternanţe de gresii calcaroase, dure, cenuşii-albăstrui, fine; gresii calcaroase verzui; argile verzi, foioase. Stratele sunt constituite din ritmuri binare de arenite (15-45 cm) şi lutite (5-10 cm) (Mihăilescu în Mihăilescu et al., 1978).
După Grasu et al. (1988, p. 97) stiva Stratelor de Suceviţa are 300-350 m grosime şi este constituită dintr-un fliş heterogen petrografic (biosparite nisipoase şi siltice, uneori rubanate, uneori cu spiculi calcedonici (care pot constitui 15-30 % din rocă) şi cu accidente silicioase; marne cu bioclaste, gresii calcaroase cu glauconit. Flişul de Suceviţa conţine pachete de Gresie de Păltinoasa, de 0,5-2 m grosime, uneori chiar 10-30 m grosime şi intercalaţii ruditice de până la 10 m grosime (Rîşcuţa)( Grasu et al., 1988, p. 97-98). In Pânza de Tarcău din bazinul Văii Moldova Stratele de Suceviţa sunt asociate atât litofaciesului de Doamna cât şi celui de Tazlău (Ionesi, 1971, p. 72, 76).
7. Referinţa tip; Alte referinţe: Joja (1960, p. 12); Joja et al., 1963, p 223, privind regiunea Suceava-Suceviţa).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Stratele de Straja. Limita superioară este la contactul cu Calcarul de Pasieczna din Skibele Externe (Digitaţia de Voroneţ) şi din petecele de rabotaj din nordul Moldovei. După Ionesi (1971, p. 72) limita superioară se află la contactul cu Gresiile cu Asterocicline, de sub Calcarul de Doamna.
9. Conţinut fosil; Consideraţii biostratigrafice: Foraminifere mari (Nummulites, Assilina, Operculina, Discocyclina, Asterocyclina) în gresii marnoase din malul stâng al Văii Moldovei, la Frasin (Vest de Gura Humorului). Joja et al. (1963, p. 231-232; 1968a, p. 44) au identificat Zona Rhabdammina.
10. Mediul depozitional: Marin cu adâncimi de 600 m (Bădescu, 1998, p. 193).
11. Corelări: Formaţiunea de Suceviţa are drept echivalent stratigrafic jumătatea inferioară a Stratelor de Tazlău din Pânza de Tarcău. Ea este sincronă cu Stratele de Jgeabul Mare din Pânza Cutelor Marginale. In bazinul Văii Moldovei, în Pânza Cutelor Marginale (Unitatea Humorului), Ionesi (1971, p. 141) a numit Strate de Măgura o unitate litostratigrafică similară Formaţiunii de Suceviţa.
Literatura citată
Bădescu D., 1998, Modelul structural al zonei externe a flişului din Carpaţii Orientali (partea centrală şi nordică) şi paleogeografia palinspastică la nivelul Senonianului şi Paleogenului. Teză, 249p.
Bâgu Gh., Mocanu Al., 1984, Geologia Moldovei. Stratigrafie şi consideraţii economice. Ed. Tehnică, 296 p.
Grasu C., Catană C., Grinea D., 1988, Flişul carpatic. Petrografie şi consideraţii economice. Ed. Tehnică, 208 p.
Ionesi L., 1961, Geologia regiunii Gura Humorului-Poiana Micului. An. Şt.Univ.Al. I. Cuza, Iaşi, 7, 2, 355-378.
Ionesi L., 1971, Flişul paleogen din bazinul văii Moldovei. Ed. Acad. R.S.R., 250 p.
Joja T., 1960, Contribuţii la cunoaşterea stratigrafiei şi tectonicii Flişului Extern din jurul comunei Brodina şi de la fundul pîrîului Putna (Raionul Rădăuţi). Bul. Inst. Petr. Gaze, Geol., 6, 9-22.
Joja T., Cosma Viorica, Dumitrescu Zorela, 1963, Orizonturile flişului extern dintre Suceava şi Suceviţa şi conţinutul lor micropaleontologic. Asoc. geol. carpato-balcan., Congr. V, vol III/1, Comunicări ştiinţifice Secţia II : Stratigrafie, 221-247.
Joja T., Alexandrescu Gr., Bercia I., Mutihac V., Dimian M., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi.
Joja T., Alexandrescu Gr., Bercia I., Mutihac V., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi. Notă explicativă, 63 p.
Joja T., Mirăuţă Elena, Alexandrescu Gr., 1968b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, Notă explicativă, 45 p.
Joja Theodor, Alexandrescu Grigore, Micu Mihai, 1984, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 11c-Suceviţa.
Mihăilescu N., Jipa D., Panin N., 1978, Direcţii de curent şi arii sursă pentru depozitele de fliş paleogen din Carpaţii Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R.
Mirăuţă Orest, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ.