Nisipurile de Zăvalu

1.  Statutul numelui: In uz

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Pot fi plasate la partea superioarã a Formaţiunii de Berbeşti; (iii) Cuvertura sedimentarã pliocenã a Platformei Moesice.

3.  Vârsta: Dacian superior.

4.  Sinonimie:

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Satul Zãvalu, în malul drept al Jiului, în apropierea gurii sale de vãrsare în Dunãre; (ii) Oltenia de sud, interfluviul Jiu-Desnãţui. Harta geologică 1: 200,000, foaia 47-Bechet, caroul b4 (Mihăilă, 1967; Mihăilă et Patrulius, 1967).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Banc de nisipuri mãrunte ruginii, cu o grosime de minimum 9 m, cu intercalaţii de plãci grezoase şi cu numeroase concreţiuni calcaroase rezultate prin diageneza numeroaselor cochilii de moluşte. Fauna este dominatã numeric de hidrobii şi prosodacne, cele mai rare fiind viviparidele.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Descrierea iniţialã, fãrã a apãrea denumirea explicitã, în Liteanu (1955); (ii) Schoverth et Bandrabur (1963), Andreescu et al. (1985).

8.  Limite: In aria localitãţii tip nu poate fi observat substratul Nisipurilor de Zãvalu, probabil tot nisipos având în vedere litologia depozitelor din Bazinul Lom (Bulgaria) aflat în vecinãtate. Peste Nisipurile de Zãvalu se dispun nisipuri cu elemente de pietrişuri (cuarţite, gneise, micaşisturi) reprezentând depozitele pleistocene ale teraselor din apropierea Dunãrii.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): După Liteanu (1955): Uniorumanus, Pisidium amnicum, Dreissena rostriformis, D. polimorpha, D. rimestiensis, Prosodacna (P.) haueri haueri, P. (P.) munieri, P. (P.) serena, P. (Stylodacna) orientalis, P. (S.) rumana, P. (S.) cf. heberti, Horiodacna rumana, Valvata (Cincinna) piscinalis, V. sp., Hydrobia grandis, H. sp., Prososthenia radmanesti, Bulimus (B.) spoliatus, Lithoglyphus amplus, L. acutus, L. acutus acutus, Gyraulus rumanus, Viviparus sp., Melanopsis sp. Tot acestui nivel îi pot fi raportate şi alte specii, în afara unora ce se regãsesc printre cele de mai sus, întâlnite în foraje între Jiu şi Desnãţui (Bandrabur et al., 1963): Horiodacna zãvalui, Limnocardium sp., Viviparus sp., V. bifarcinatus bifarcinatus, V. contiqua, V. transitorius, V. argesiensis, Melanopsis esperoides, Theodoxus sp., Emmericia sp.

10.  Mediul depoziţional: lacustru, reprezentând ultimele sedimente din partea apuseanã a Bazinului Dacic ce mai reflectã, prin fauna de limocardiide, un mediu încã incomplet îndulcit.

11.  Corelări: Prin fauna Dacian superioarã cu prosodacne pe care o conţin Nisipurile de Zãvalu ar putea fi sincrone cu Nisipurile de Alunu, reflectând un mediu depoziţional lacustru mai agitat.

                                                                                  M. Ţicleanu, 2001