1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza de Tarcău, Pânza Cutelor Marginale (Semifereastra Vrancei, Semifereastra Bistriţei, Unitatea Humorului).
3. Vârsta: Paleocen (Danian-Ilerdian) (Ionesi, 1971, p. 62; Bratu, 1975, p. 138-139; Bâgu et Mocanu, 1984, p. 241).
4. Sinonimie: "orizontul calcaro-grezos cu Lithothamnium şi roci verzi" (Ionesi, 1961, p. 358; 1966, p. 84); "Strate de Izvor" (Ionesi, 1966, p. 87); "Stratele de Izvor " (Ionesi, 1971, p. 51); "Formaţiunea de Izvor " (Grasu et al., 1988, p.74).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Pârâul Izvor, afluent pe dreapta al Văii Moldovei, aval de Gura Humorului (Ionesi, 1966, p. 87)(v. harta geologică în Ionesi, 1971); (ii) Harta geologică 1: 200,000, foile 5-Rădăuţi (Joja et al., 1968), 13-Piatra Neamţ (Mirăuţă, 1968; Joja et al., 1968). Formaţiunea este cunoscută şi în Semifereastra Vrancei, unde constituie secvenţe gradate cu calcarenite, calcare grezoase, gresii calcaroase, gresii silicioase, marne nisipoase, calcare argiloase, argile, microconglomerate cu elemente verzi (Bâgu et Mocanu, 1984, p. 249).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Nu există o descriere a secţiunii tip. Ionesi (1963, p. 181; 1971, p. 53) descrie o stivă de 140-180 m grosime, constituită din strate de până la 1,5 m grosime, granoclasate, care au în bază microconglomerate cu fragmente de Lithothamnion, briozoare, foraminifere mari şi fregmente de roci verzi. In rest, un strat conţine gresii calcaroase, cenuşii, glaucontice; gresii micacee. Grasu et al. (1988, p. 74 şi fig. 41) descriu un profil complet în p. Runcu, afluent drept al Văii Cuejdiului, la nord de localitatea Cuejdiu (v. harta în Mirăuţă et Mirăuţă, 1964). nu stiu care este Un interval stratigrafic de 120 m este constituit din alternanţe ritmice de strate gradate de culoare neagră. Ritmurile conţin, de jos în sus, biosparite, micrite siltice, marne, siltite argiloase. La baza ritmurilor se găsesc galeţi de roci verzi. Conţinutul în carbonat descreşte ascendent.
7. Referinţa tip; Alte referinţe: Ionesi (1966, p. 84-87); (ii) Ionesi (1961, p. 358-361; 1971, p. 51-56); Grasu et al. (1988, p. 74-80); Bâgu et Mocanu (1984, p. 240-249).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Stratele de Hangu şi cu Stratele de Lepşa. Limita superioară este la contactul cu Stratele de Straja şi cu Stratele de Piatra Uscată.
9. Conţinut fosil; Consideraţii biostratigrafice: Nummulites, Discocyclina, Assilina (Bâgu et Mocanu, 1984, p. 240). Intervalele biosparitice din baza ritmurilor conţin fragmente de alge roşii (preponderen), briozoare, echinoderme, foraminifere bentonice, valve de moluşte.
10. Mediul depozitional:
11. Corelări: Formaţiunea de Izvor este corelabilă cu Stratele de Hangu Superioare (Joja et Chiriac, 1964), cu Orizontul calcaro-gresiilor cu Lithothamnium, cu Stratele de Runcu sau de Putna.
Literatura citată
Bâgu Gh., Mocanu Al., 1984, Geologia Moldovei. Stratigrafie şi consideraţii economice. Ed. Tehnică, 296 p.
Bratu Elena, 1975, Coupe du Maestrichtien à l'Oligocène inférieur dans le Flysch Externe de Cuejdiu (Basin de la Bistriţa). În: Micropasleontological Guide to the Mesozoic and Tertiary of the Romanian Carpathians. 14th Europ. Micropal. Coll., 135-141.
Grasu C., Catană C., Grinea D., 1988, Flişul carpatic. Petrografie şi consideraţii economice. Ed. Tehnică, 208 p.
Ionesi L., 1961, Geologia regiunii Gura Humorului-Poiana Micului. An. Şt.Univ.Al. I. Cuza, Iaşi, 7, 2, 355-378.
Ionesi L., 1963, Asupra unor foraminifere mari din flişul paleogen şi importanţa lor stratigrafică. Asoc. geol. carpato-balcan., Congr. V, vol III/1, Comunicări ştiinţifice, Secţia II : Stratigrafie, 177-195.
Ionesi L., 1966, Contribuţii asupra limitei Cretacic-Paleogen din zona Flişului Extern a Carpaţilor Orientali. An. Şt.Univ.Al. I. Cuza, Iaşi, 12, 81-90.
Ionesi L., 1971, Flişul paleogen din bazinul văii Moldovei. Ed. Acad. R.S.R., 250 p.
Joja T., Chiriac M., 1964, Asupra prezenţei unor amoniţi în Stratele de Hangu din Flişul extern de la Putna (Regiunea Suceava), Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 9, 1, 39-49.
Joja T., Alexandrescu Gr., Bercia I., Mutihac V., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi. Notă explicativă, 63 p.
Joja Theodor, Alexandrescu Grigore, Bercia Iosif, Mutihac Vasile, Dimian Mircea, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi.
Joja T., Mirăuţă Elena, Alexandrescu Gr., 1968b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, Notă explicativă, 45 p.
Mirăuţă Orest, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ.
Mirăuţă O., Mirăuţă Elena, 1964a, Flişul cretacic şi paleogen din valea Cuejdiului şi valea Horaiţei. D. S. Inst. Geol., 50,1, 131-146.
Mirăuţă O., Mirăuţă Elena, 1964b, Structura geologică a molasei miocene dintre valea Bistriţei şi Tazlău. D. S. Inst. Geol., 49, 1, 67-76.
Mirăuţă O., Mirăuţă Elena, 1964c, Faciesurile si tectonica molasei miocene din anticlinalul fals Almaşu (N Piatra Neamţ). D. S. Inst. Geol., 49, 2, 137-146.