- Statutul numelui: In uz.
- Unitatea litostratigrafică de rang superior în care se încadrează (i) Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Formaţiunea de Dunăre; (iii): Platforma Moesică.
- Vârsta: Romanian superior – Pleistocen inferior.
- Sinonimie: (?)”Complexul inferior al Seriilor Dunării” (Enciu, 2007, p. 116); ”Subformațiunea inferioară de Dunăre” (Enciu, 2007, p. 118).
- Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): Nu există o localitate tip; (ii): Partea de sud-vest a Piemontului Getic şi Câmpia Olteniei (câmpurile Sălcuţa şi Romanaţi). Harta geologică 1:200,000, foaia 33-Tîrgu Jiu, carourile b4, c4; foaia 41-Craiova, carourile a1, a2, b1, b2, b3, c1, c2, c3, d1, d2, d3, d4; foaia 47-Bechet, carourile a1, a2, a3, a4, b1, b2, b3, b4.
- Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Nu există o secţiune tip. Este alcătuită din depozite predominant grosiere, psamo-psefitice care ar aparţine unui con aluvionar datorat Dunării. In pietrişurile mai grosiere clastele predominante sunt reprezentate de gneise albe, gneise roz şi gneise amfibolitice, paragneise biotitice, amfibolite, şisturi cuarţo-sericitoase, gresii negre, calcare cretoase şi microconglomerate, dar şi de porfire cuarţifere. Subformaţiunea cuprinde însă adesea şi nivele de nisipuri, dar şi bancuri de argile nisipoase.
- Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Enciu (2007, p. 118-128); (ii): Andreescu et al. (2011, p. 214-215).
- Limite: Depozitele presupusului con aluvionar al Dunării se dispun peste cele ale Formaţiunii de Jiu-Motru şi suportă fie subformaţiunea superioară a Formaţiunii de Dunăre, fie direct Formaţiunea Loessului.
- Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): La nivelul subformaţiunii inferioare sunt citate resturi de moluşte şi de mamifere. Dintre speciile de moluşte se remarcă: Viviparus cf. sturi, V. cf. vucotinovici, V. cf. nothus, V. sinzovi, Unio apscheronicus, U. ex gr. tumidus, U. cf. bozdagiensis şi Bogatschevia sturi. Mamiferele sunt reprezentate prin speciile Zygolophodon borsoni, Anancus avernensis, Mammuthus meridionalis, M. planifrons, Stephanorhinus etruscus şi S. jeanvirretti.
- Mediu depoziţional: Aluvionar, cu episoade lacustre şi paludale.
- Corelări: Această subformaţiune este echivalentă cu Formaţiunea (Stratele) de Cândeşti de la est de Jiu.
M. Ţicleanu, 2011
Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA