1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Formaţiunea de Dunăre; (iii) Platforma Moesică.
3. Vârsta: Romanian superior – Pleistocen inferior.
4. Sinonimie: (?)”Complexul inferior al Seriilor Dunării” din arealul pannonic.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): Nu există o localitate tip; (ii) Partea de sud-vest a Piemontului Getic şi Câmpia Olteniei (câmpurile Sălcuţa şi Romanaţi). Harta geologică 1: 200,000, foile 33-Tîrgu Jiu, carourile b4, c4 (Bercia et al., 1967; 1968), 41-Craiova, carourile a1, a2, b1, b2, b3, c1, c2, c3, d1, d2, d3, d4 (Mihăilă et Giugea, 1968; Mihăilă et al., 1968), 47-Bechet, carourile a1, a2, a3, a4, b1, b2, b3, b4 (Mihăilă, 1967; Mihăilă et Patrulius, 1967).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Nu există o secţiune tip. Este alcătuită din depozite predominant grosiere, psamo-psefitice care ar aparţine unui con aluvionar datorat Dunării. In pietrişurile mai grosiere clastele predominante sunt reprezentate de gnaise albe, gnaise roz şi gnaise amfibolitice, paragnaise biotitice, amfibolite, şisturi cuarţo-sericitoase, gresii negre, calcare cretoase şi microconglomerate, dar şi de porfire cuarţifere. Subformaţiunea cuprinde însă adesea şi nivele de nisipuri, dar şi bancuri de argile nisipoase.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Enciu (2007); (ii): Andreescu et al. (2011).
8. Limite: Depozitele presupusului con aluvionar al Dunării se dispun peste cele ale Formaţiunii de Jiu-Motru şi suportă fie subformaţiunea superioară a Formaţiunii de Dunăre, fie direct Formaţiunea Loessului.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): La nivelul subformaţiunii inferioare pot fi citate unele resturi de moluşte şi de mamifere. Dintre speciile de moluşte se remarcă: Viviparus cf. sturi, V. cf. vucotinovici, V. cf. nothus, V. sinzovi, Unio apscheronicus, U. ex gr. tumidus, U. cf. bozdagiensis şi Bogatschevia sturi. Mamiferele sunt reprezentate prin speciile Zygolophodon borsoni, Anancus avernensis, Mammuthus meridionalis, M. planifrons, Stephanorhinus etruscus şi S. jeanvirretti.
10. Mediu depoziţional: Aluvionar, cu episoade lacustre şi paludale.
11. Corelări: Această subformaţiune este practic echivalentă cu Formaţiunea (Stratele) de Cândeşti dezvoltate la est de Jiu.
M. Ţicleanu, 2011
Literatura citată
Andreescu I., Codrea V., Enache Const., Lubenescu Victoria, Muntenu T., Petculescu Al., Ştiucă Em., Terzea Elena, 2011, Reassessment of the Pliocene/Pleistocene (Neogene/Quaternary) boundary in the Dacian Basin (Eastern Paratethys), Romania. Oltenia. St. şi Com. Şt. Nat., 27, 1/2011, 27-220, Muz. Olteniei, Craiova.
Bercia I., Marinescu Fl., Mutihac V., Pavelescu Maria, Stancu Josefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 33-Târgu Jiu.
Enciu P., 2007, Pliocenul şi Cuaternarul din vestul Bazinului Dacic. Stratigrafie şi evoluţie paleogeografică. Ed. Acad. Rom., 228 pag.
Mihăilă N., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 47-Bechet
Mihăilă N., Giurgea P., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 41-Craiova.
Mihăilă N., Patrulius D., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 47-Bechet. Notă explicativă.
Mihăilă N., Patrulius D., Giurgea P., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 41-Craiova. Notă explicativă.