Membrul de Valea Budureasca (al FM. de Craiova)

1.  Statutul numelui: In uz.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Formaţiunea de Craiova (membrul inferior al acesteia); (iii) Avanfosa Carpatică (flancul intern) şi Depresiunea Getică (între) Dâmboviţa şi Jiu.

3.  Vârsta: Dacian superior – Romanian inferior.

4.  Sinonimie:

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i)  Călugăreni, judeţul Prahova, pârâul Valea Budureasca; (ii) Subcarpaţii Munteniei şi partea estică a Piemontului Getic.

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Jumătatea inferioară a acestei secvenţe litologice este dominată de argile şi argile nisipoase cu nivele de nisipuri. Către partea finală a acestei jumătăţi apare şi un strat de lignit ce reflectă faciesul cărbunos al Pliocenului. In continuare domină net nisipurile ce conţin rare nivele grezoase, dar şi un nivel argilos fosilifer. Aceste depozite revin Dacianului superior care este urmat apoi de depozite romaniene dispuse discordant. Acestea debutează cu un nivel de pietrişuri urmate de gresii, nisipuri şi argile nisipoase.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Marinescu et al. (1998); (ii) Marinescu et Papaianopol (1995).

8.  Limite: Se dispune peste depozitele ultimei subdiviziuni a Formaţiunii de Călugăreni (Membrul de Băneşti, de vârstă dacian inferioară) şi suportă depozitele subdiviziunii superioare a Formaţiunii de Craiova (Membrul de Moreni, de vârstă romaniană).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Un prim nivel fosilifer cu faună dacian superioară este prezent chiar în baza acestei secvenţe litologice, nivel ilustrat prin speciile Prosodacna (Psilodon) haueri haueri, Pseudocatillus dacianus  şi Dacicardium rumanum. Urmează apoi alte nivele fosilifere cu Horiodacna rumana, Prosodacna (Psilodon) haueri, haueri, P. (P.) haueri arioni, Dacicardium dacianum, Viviparus rumanus, V. heberti, Hydrobia grandis, Lithoglyphus amplus şi Gyraulus (G.) rumanus. In nisipurile care urmează apare un bogat nivel fosilifer care conţine şi specii de congerii: Congeria (Mytilopsis) parscoviensis, C. (M.) falconensis, C. (M.) dreissenopsis, C. (M.) valahica, C. (M.) dacica, C. (M.) cumanica, C. (M.) cricovensis, C. (M.) mirabilis, C. (M.) turgidopsis, C. (M.) pontoduabica,  C. (M.) submirabilis, Prosodacna (Psilodon) haueri haueri, P. (Ps.) haueri arioni, Dacicardium rumanum, D. dacianum, Plagiodacna multicostata şi Unio (Romanunio) rumanus. In continuare nisipurile  sunt foarte fosilifere şi conţin resturi ale speciilor Prosodacna (Ps.) haueri haueri, P. (Ps.) haueri arioni, P. (Ps.) haueri damienensis, P. (Ps). haueri vitzui, P. (Ps.) conversus, Unio (Rumanunio) rumanus, Limnodacna rumana, L. gilletae, Prosodacna (P.) convexa, Plagiodacna multicostata, Horiodacna rumana, Gilletella dacica, Dacicardium rumanum, D. validus, D. dacianum, Zamphiridacna zamphiri, Z. originalis, Z. rotundata, Pseudocatillus dacianus, P. finitimus, Limnocardium (Euxinicardium) munteniae, L. (E.) prahovensis, L. (E.) skadovskense, L. (E.) moskoni, L. (E.) orolesi, L. (E.) peregrinum, Hydrobia grandis, H. syrmica, Lithoglyphus decipiens, L. amplus, L. harpaeformis, Gyraulus (G.) rumanus, Pyrgula eugeniae, Melanoides abchasica, Theodoxus licherdopoli şi T. scriptus. In fine la partea superioară  a secvenţei daciene sunt prezente speciile: Prosodacna  (Ps.) conversus, P. (Ps.) haueri haueri, P. (P.) haueri arioni, P. (Ps.) haueri vitzui, Prosodacnomya stenopleura, P. sturi, Zamphiridacna zamphiri, Z. suspecta, Dacicardium dacianum, D. valahicus, D. validus, Pontalmyra (P.) falconensis, Phyllocardium planum planum, Congeria (Mytilopsis) buria, C. (M.) taciturna, C. (M.) similis, Dreissena obliqua, D. valahica, D. baraganica, D. benedeni, Melanoides abchasica şi Bulimus (Daciella) carinatus valdecarinatus. În depozitele care urmează, deja romaniene, sunt prezente exemplare ale speciilor Jazkoa sturdzae, Psilunio (P.) saratae, P. (P.) rosseti, P. (P.) quadratus şi Unio (U.) moskoni.

10.  Mediul depoziţional: Lacustru, cu ape care permit dezvoltarea ultimelor limnocardiide, înlocuite apoi aproape cu totul de ape dulci, caracteristice Bazinul Dacic în cursul întregului Romanian.

11.  Corelări: Partea inferioară a acestei subdiviziuni corespunde stratigrafic Membrului de Gura Dimienii, ultimul al Formaţiunii de Milcov. Partea superioară a Membrului de Budureasca corespunde stratigrafic jumătăţii inferioare a Formaţiunii de Rîmna.

                                                                                 M. Ţicleanu, 2011