1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Formaţiunea de Craiova; (iii) Avanfosa Carpatică, sectorul dintre Valea Buzăului şi Dâmboviţa şi Depresiunea Getică, sectorul dintre Valea Dâmboviţei şi Jiu.
3. Vârsta: Romanian mediu (Pelendavian), în accepţiunea clasică.
4. Sinonimie:
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Moreni, judeţul Dâmboviţa Subcarpaţii Munteniei, între Valea Buzăului şi Valea Dâmboviţei şi partea de est a Piemontului Getic cuprinsă între Jiu şi Valea Dâmboviţei; Harta geologică, 1: 200,000, foaia 36- Ploieşti (Motaş et al., 1967; Murgeanu et al., 1968b; Săndulescu et al., 1968).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Nu sunt cunoscute încă date privitoare la o secţiune tip. Depozitele romaniene care ar reveni acestei subdiviziuni sunt reprezentate litologic printr-o alternanţă de argile şi nisipuri, dar pot fi prezente şi nivele de marne sau intercalaţii de pietrişuri. Uneori sunt prezente şi nivele grezoase subţiri. Intercalaţiile cărbunoase lipsesc sau sunt foarte subţiri, au un caracter lenticular evident şi se plasează către partea bazală a acestei stive de depozite (care poate depăşi 450 de metri grosime).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Marinescu et al. (1998); (ii): Patrulius et al. (1968), Săndulescu et al. (1968 pe Harta geologică, scara 1: 200,000, foaia 36- Ploieşti).
8. Limite: Se dispune peste depozitele nisipoase ale părţii superioare ale Membrului de Valea Budureasca şi suportă depozitele grosiere ale Romanianului superior (Valachian), separate ca Strate (Formaţiune) de Cândeşti.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Speciile fosile caracteristice aparţin genurilor Rugunio, Sulcopotomida, Pseudohyriopsis, Rytia, Psilunio, Viviparus şi altele. La acest nivel sunt prezente şi specii de unionide sculptate, adaptate deja la mediul din ce în ce mai agitat care caracteriza etapa finală a lacului cu ape îndulcite care s-a menţinut pînă la începutul Cuaternarului în această parte a Bazinului Dacic.
10. Mediu depoziţional: Lacustru, cu ape complet îndulcite, cu o alternare a momentelor de sedimentare mai liniştită, cu acumulare de argile şi marne, cu cele de intensificare a eroziunii şi depunere de material ceva mai grosier, mergînd pe alocuri pînă la nivele de pietrişuri. Posibil ca o astfel de alternanţă să reflecte, poate în primul rînd, variaţii climatice periodice.
11. Corelări: Spre est depozitele Membrului de Moreni corespund părţii superioare a Formaţiunii de Rîmna. De luat în consideraţie şi varianta clasică conform căreia Stratele de Cândeşti ar fi de vârstă pleistocen inferioară, caz în care o astfel de subdiviziune precum Membrul de Moreni ar corespunde stratigrafic părţii superioare a Romanianului.
M. Ţicleanu, 2011
Literatura citată
Marinescu Fl., Mărunţeanu M., Papaianopol I., Popescu Gh., 1998, Tables of correlation of the Neogene deposits in Romania. Rom. Jour. Stratigraphy, 78, 181-185.
Motaş I., Bandrabur T., Ghenea C., Săndulescu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 36-Ploieşti.
Murgeanu G., Motaş I., Bandrabur T., Săndulescu M., 1968b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 36-Ploieşti.
Patrulius D., Ştefănescu M., Popa Elena, Popescu Ileana, 1968b, Geology of the Inner Zones of the Carpathian Bend. Intl. Geol. Cong., XXIII Session, Guide to Excursion 50AC, Romania, 50 p.
Săndulescu M., Ghenea I., Motaş I., Bandrabur T., 1968, Harta geologică a României sc. 1:200,000, foaia 36-Ploieşti. Text explicativ, 43 p.