Strate de Pîrîul Izvorului

1.  Statutul numelui: Valid, formal.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Apusenidele Sudice (Unitatea de Căpîlnaş-Techereu (=Pânza de Curechiu) Unitatea de Bucium (=Pânza de Bucium).

3.  Vârsta: Albian superior (Bordea et al., 1965, p. 214).

4.  Sinonimie: “strate de Pîrîul Izvorului” (Bordea et al., 1965, p. 214); “Seria flişului aleurolitic” (Ianovici et al., 1969, p. 200).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Comuna Buceş, valea Pîrîul Izvorului, din Munţii Metaliferi, jud. Hunedoara (E 22o45’; N 46o13’, alt 450 m); (ii) Buceş, Stănija, Rovina, Bucureşci, Curechiu, Valea Dosului (Izvorul Ampoiului), Bucium Izbita, Bucium Poieni, izvoarele văii Feneş. Accesul pe şoseaua Brad-Abrud-Zlatna;  Harta geologică 1: 200,000, foile 17-Brad, carourile c4, d4 (Bleahu et al., 1967; 1968), 18-Turda, caroul c1 (Lupu et al., 1967; 1967a); Harta geologică 1: 50,000, foile  74a-Abrud (Bordea et al., 1979), 73b-Blăjeni (Bordea et Constantinescu, 1975), 73d-Brad (Bordea et Borcoș, 1972).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Bordea et al. (1965, p. 214) dau următoarea descriere: „Albianul este reprezentat prin gresii dure, curbicorticale, micafere, dezvoltate în bancuri de cca 20 cm, care alternează ritmic cu gresii şistoase micafere şi marne cenuşii. Tot acest complex l-am denumit Strate de Pîrîul Izvorului.” La Buceş, pe valea Pîrîul Izvorului, formaţiunea este constituită din alternanţe de fliş cu pelite şi aleurolite. In regiunea tip formaţiunea cuprinde o succesiune de roci flişoide auleuro-pelitice cenuşii, fin micacee, bine stratificate în bancuri de 3-25 cm, mai rar 100 cm în cazul aleurolitelor. Secvenţele binare sunt constituite din argile şi argile marnoase, siltite şi gresii dure, adesea curbicorticale. Cimentul este argilos, mai rar marnos. Fragmentele de cuarţ sunt semirulate. Rocile prezintă un grad de maturitate avansat. Grosimea totală a formaţiunii este de circa 500 m.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Bordea et al. (1965, p. 214); (ii) Ianovici et al., 1969, p. 200; 1976, p. 240); Bordea et al. (1970, p. 42); Săndulescu (1984); Bordea (1992).

8.  Limite: Limita inferioară: In Pânza de Curechiu formaţiunea se aşterne în continuitate de sedimentare peste componenţii litologici caracteristici Seriei Vărgate (Apţian superior-Albian inferior). Aceştia sunt înlocuiţi în mod treptat la partea sa superioară cu cei specifici Stratelor de Pîrîul Izvorului. „In partea superioară a seriei vărgate secvenţele violacee apar din ce în ce mai sporadic iar secvenţele verzui devin cenuşii, mai argiloase, cu tot mai multe intercalaţii grezoase aleurolitice.” (Bordea et al., 1970, p. 42). In Pânza de Bucium Stratele de Pîrîul Izvorului stau transgresiv peste Formaţiunea de Soharu (Apţian superior-Albian inferior) şi suportă transgresiv şi discordant Conglomeratele de Negrileasa. In Pânza de Curechiu limita superioară a formaţiunii este la contactul concordant cu  Conglomeratele de Negrileasa.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) La baza treimii superioare a formaţiunii este prezent un nivel de amoniţi (Hysteroceras orbigny), al Albianului superior. De la localitatea tip provine microfauna cu Bathysiphon brosgei, Haplophragmoides gigas minor, Plectorecurvoides alternans, Dendrophyra excelsa (Bordea, 1992, p. 86). La localitatea tip a fost citată de Antonescu (1973, p. 115-168) prima floră cu angiosperme din Munţii Apuseni.

10.  Mediul depoziţional: Bazin marin în care s-a acumulat o formaţiune cu caractere de fliş.

11.  Corelări: 

                                                                                      Bordea S., 1999