- Statutul numelui: În uz.
- Unitatea litostratigrafică de rang superior în care se încadrează (i) Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Formaţiunea de Malovăţ; (iii) Depresiunea Getică.
- Vârsta: Dacian inferior (terminal).
- Sinonimie: ”Nisipuri de Lazu” (Marinescu,1977); Harta geologică 1:50,000 foaia Ciovîrnăşani-Motru.
- Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Lazu, judeţul Mehedinţi; (ii) Partea de vest a Piemontului Getic.
- Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Acest pachet de depozite nisipoase, aparent masiv, se distinge prin culoarea sa albă şi prin caracterul său cuarţos, uneori cu totul dominant. Sunt cu mult mai fine decît nisipurile galbene de Cocorova, fiind uneori chiar slab prăfoase. Către parte lor inferioară pot apărea nivele lenticulare cu grosimi mici de nisipuri galbene, feruginoase. Cuprind însă şi nivele de argile, argile cărbunoase şi strate de lignit (stratele de linit D, C, B şi A din Oltenia de vest, în ordine stratigrafică). Sub nivelele cărbunoase pot apărea uneori şi elemente de pietrişuri diseminate sau chiar lentile de pietrişuri mărunte, asociate cu nivele de nisipuri mai grosiere. Startul B poate fi uneori asociat cu argile în culcuşul său. Grosimea maximă a acestui pachet de nisipuri albe cuarţoase poate trece cu puţin peste 50 de metri.
- Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Marinescu et al. (1998); (ii): Marinescu (1977), Marinescu (1978).
- Limite: Către partea inferioară Nisipurile de Lazu trec gradat la nispurile galbene de Cocorova, dar limita convenţională între aceste două entităţi litologice ar putea fi considerată stratul D de lignit separat, mai ales prin lucrări de foraj, în această parte vestică a Bazinului Dacic.
- Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Acest pachet de depozite nisipoase este lipsit în general de resturi fosile. Totuşi a fost semnalată prezenţa a trei nivele cu dreissenii între stratele de lignit D (mai vechi) şi C (mai nou). De asemenea la partea terminală a membrului, sub stratul I de lignit, sunt semnalate exemplare diseminate de hidrobii. Nivelele cu dreissenii ar putea corespunde cu aşa numitul „orizont reper inferior” (Sotirescu, 1959), un nivel foslifer cu Dreissenii, Viviparide şi Prosodacne ce se individualizează clar mai spre est, mai ales între văile Gilortului şi Tărâia. Acelaşi nivel faunistic ar putea fi dezvoltat şi în apropiere de Albeni (de Gorj) în zona văii Hârnea unde cuprinde speciile Tauricardium olteniae, Stylodacna heberti, Zamphiridacna cucestiensis, Pachydacna mirabilis, Pachydacna getiana, Pachydacna contorta,Parapachydacna cobălcescui, Parapachydacna amaradica, Pachyprionopleura munieri, Dacicardium rumanum, Dreissena rimestiensis, Dreissena polymorpha, Unio sp. şi Viviparus sp., care indică foarte clar prezenţa Dacianului inferior (respectiv depozitele geţiene cu Pachydacne).
- Mediu depoziţional: Lacustru, cu ape aproape complet îndulcite, dar cu unele momente de înmlăştinire care au permis acumularea argilelor cărbunoase şi formarea stratelor de lignit. Unele puseuri de sedimentare mai grosieră par să preceadă adesea chiar momentele de formare a turbăriilor.
- Corelări: Nisipurile cuarţoase albe de Lazu se plasează stratigrafic cel mai probabil la partea superioară a stivei de depozite ce poate fi atribuită cel mai plauzibil părţii superioare a Dacianului inferior (Geţian) din partea de vest a Bazinului Dacic. Împreună cu Nisipurile de Cocorova ele ilustrează, printr-un facies predominat nisipos, Dacianul inferior din vestul Bazinului Dacic, cu ape mult mai dulci ca în est şi cu o tendinţă de ridicare a ariei sursă ceva mai pronunţată şi mai constantă.
M. Ţicleanu, 2011
Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA