- Statutul numelui: In uz.
- Unitatea litostratigrafică de rang superior în care se încadrează (i) Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Formaţiunea de Malovăţ; (iii) Depresiunea Getică.
- Vârsta: Dacian superior.
- Sinonimie: ”Complexul Cărbunos de Valea Vişenilor” (al Formaţiunii de Berbeşti).
- Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Malovăţ, judeţul Mehedinţi; (ii): Partea de vest a Piemontului Getic.
- Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Depozitele acestei subdiviziuni se caracterizează din punct de vedere litologic printr-o alternanţă de strate de argile cenuşii, argile nisipoase, nisipuri argiloase, nisipuri, strate de lignit (stratele I – IV din Oltenia de vest) şi argile cărbunoase. Argilele au o dezvoltare mai mare la partea inferioară şi la partea superioară şi sunt uneori fosilifere adăpostind chiar nivele bogate în faună, uneori cu valoare de orizont reper (nivelul fosilifer din acoperişul stratului IV). In zona Coşuştea – Jiu, de referinţă pentru acest interval stratigrafic, stratele de lignit au o dezvoltare moderată, dar în zona Blahniţa – Coşuştea numărul intercalaţiilor de lignit este ceva mai mare, mai ales la nivelul stratelor I şi IV.
- Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Marinescu et al. (1998); (ii): Cârâc (1959), Liteanu, Feru (1964), Marinescu (1977), Marinescu (1978), Andreescu et al. (1985, raport), Petrescu et al. (1987), Enciu (2007).
- Limite: Depozitele dacian superioare cu cărbuni se dispun peste nisipurile de Lazu şi suportă depozitele romaniene în facies cărbunos dar care, dispuse discordant, au către partea inferioară nisipuri şi pietrişuri care substituie pe alocuri, prin intermediul unor canale de eroziune, depozitele fine cu cărbuni de la nivelul stratului IV de lignit.
- Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (i): La acest nivel stratigrafic revin limnocardiidele caracteristice Dacianului din Bazinul Dacic, dar fără să se ajungă la psilodonţii specifici apelor ceva mai salmastre dinspre est. De asemenea sunt prezente numeroase genuri de moluşte care caracterizează apele mai dulci asociate faciesurilor cărbunoase paludale. De la diferite nivele stratigrafice, dar mai ales de la partea superioară a acestui membru, au fost citate specii ale genurilor Prosodacna, Dreissena (inclusiv D. polymorpha şi D. rimestiensis), Congeria, Stylodacna (cu unica specie heberta), Unio, Hyriopsis, cărora li se adaugă specii de gasteropode raportate genurilor Viviparus (cu V. bifarcinatus), Melanopsis, Hydrobia, Lithogliphus, Planorbis, Valvata şi Theodoxus. Din argilele de la partea inferioară a acestei subdiviziuni au fost determinate specii de plante care au fost raportate genurilor Quercus, Juglans, Betula, Ramnus, Alnus, Carpinus, Salix, Carya, Fagus, Sequoia, Liquidambar (Ţicleanu et al., 1982), dar şi Pinus şi Tsuga. Analiza palinologică a depozitelor asociate stratului IV din cariera Husnicioara (Petrescu et al., 1989) a pus în evidenţă elemente arcto-terţiare (Sciadopitys, Picea, Tsuga, Pinus, Carpinus, Fagus, Ulmus), intermediare (Cedrus, Carya, Pterocarya şi Zelkova), dar şi termofile (Myrica şi Reevesia).
- Mediu depoziţional: Lacustru, cu momente de intensificare a eroziunii (depuneri de nisipuri), în alternanţă cu momente de înmlăştinire care au permis formarea stratelor de lignit. Dezvoltatea mai clară a faciesului cărbunos către partea superioară a acestei stive de depozite, asociată cu dezvoltarea deosebită a faunei şi a florei în acelaşi sens, reflectă instalarea treptată a unui climat temperat-cald către finele Dacianului superior.
- Corelări: Acest membru al Formaţiunii de Malovăţ este practic acelaşi cu Complexul cărbunos de Valea Vişenilor de la partea superioară a Formaţiunii de Berbeşti care corespunde stratigrafic etajului Dacian. Faciesul cărbunos al acestor două subdiviziuni sincrone permite susţinerea existenţei depozitelor dacian superioare în partea de vest a Bazinului Dacic, în lipsa fosilelor considerate tipice pentru acest interval.
M. Ţicleanu, 2011
Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA