1. Statutul numelui: Informal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Grupului Lacustru-Vulcanogen de Baraolt; (ii) Formaţiunea conţine doi membri: Subformaţiunea Productivă şi Subformaţiunea Marnelor cu Limnocardium. După Rădulescu et al. (2003, p. 510) formaţiunea include şi Nisipurile de Iarăş, cu mamifere fosile; (iii) Depresiunea Baraolt.
3. Vârsta: După Rădulescu et al. (op. cit., p. 509) vârsta este Romanian mediu (Pelendavian) deoarece fosilele ponţiene pe care s-a bazat datarea lui Savu (1981) sunt relicte care au persistat în bazine reziduale izolate, romaniene.
4. Sinonimie: pro parte “Complexul Cărbunos” (Liteanu et al., 1962, p. 488); “Formaţiunea productivă (Pontian)” (Savu, op. cit., p. 214); “Subformaţiunea productivă (Pontian)”(Savu, op. cit., p. 215, pentru membrul inferior al formaţiunii); “Subformaţiunea marnelor cu Limnocardium (Pontian superior)” (Savu, op. cit., p. 215, pentru membrul superior al formaţiunii); “Orizontul marnos” (Kusko, 1983, p. 126, pentru Subformaţiunea marnelor cu Limnocardium); “Der mittlere Horizont”, “Mergel mit Limnocardium fuchsi” (Jekelius, 1932, p. 15, pentru membrul superior al formaţiunii); “complexul cărbunos” (Popescu et al., 1975, pe legenda Hărţii geologice 1: 50,000, foaia 79c-Baraolt). v. şi fişa Nisipurile de Iarăş.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată; (ii) Cariera Vîrghiş, Filia, Baraolt, Căpeni, Micloşoara; Harta geologică 1: 66,000 în Savu (op. cit.); Harta geologică 1:200,000, foaia 20-Odorhei, caroul d3 (Săndulescu et al., 1968; Vasilescu et al., 1968); Harta geologică 1: 50,000, foaia 79c-Baraolt (Popescu et al., 1975).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea Productivă este cea în cuprinsul căreia se găsesc 5 strate de cărbuni. Formaţiunea cuprinde 2 membri:
(1) Subformaţiunea Productivă are grosimi de 40-180 m. “La baza formaţiunii se găsesc argile plastice albastre-verzui, nefosilifere...uneori argilele sunt înlocuite, sau prezintă intercalaţii de nisipuri grosiere şi pietrişuri rulate, constituite exclusiv din material cretacic... Au fost observate alternanţe de marne cenuşii, argile cărbunoase cu argile vinete, argile nisipoase, nisipuri cenuşii grosiere deosebit de fosilifere“(Savu, op. cit., p. 215). La Căpeni şi în Bazinul Bodoş sunt prezente intercalaţii groase de agglomerate andezitice, situate la diferite nivele. La Bodoş aglomeratele andezitice şi pietrişuri cu material eruptive sunt prezente chiar la baza formaţiunii. Subformaţiunea productivă conţine principalele trei strate de cărbuni (I, II, III, numerotate începând din bază).
(2) Subformaţiunea Marnelor cu Limnocardium groasă de 30-100 m, este cea care conţine stratele IV şi V de lignit. Ea are caracter transgresiv peste termeni mai vechi, inclusiv cretacici. In baza acestei formaţiuni, imediat peste stratul III de lignit, se găsesc marne tufacee gălbui, nisipoase cu un îngust interval lumaşelic cu Dreissene, Theodoxus, Valvata. Succesiunea continuă, pe un interval de 10-40 m grosime, cu marne omogene vinete-albicioase, tufacee, cu abundente bivalve (Limnocardium fuchsi). Spre aria cu grosime maximă a subformaţiunii două-trei intervale de marne cu Limnocardium fuchsi apar despărţite de brecii nisipoase-argiloase cu blocuri resedimentate de marne tufacee albe, pelosiderite tari, fosilifere, granule de tuf albicios, alterat, marne cărbunoase, fragmente de lignit, aglomerate andezitice şi andezit, exemplare de Gyraulus şi Theodoxus. In Bazinul Bodoş şi Aita Seacă este prezent un facies nisipos-argilos. După Savu (op. cit., p. 216) Subformaţiunea Marnelor cu Limnocardium corespunde părţii superioare a “Complexului Cărbunos” descris de Liteanu et al. (op. cit., p. 488-490).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Savu (op. cit., p. 214-217).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu formaţiuni cretacice (v. harta geologică 1: 66,000 în Savu (op. cit. şi p. 214 în aceeaşi lucrare). Limita superioară a Subformaţiunii Productive este deasupra stratului III de lignit, iar a Subformaţiunii Marnelor cu Limnocardium este la contactul cu Formaţiunea Marnelor cu Ostracode.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Bivalve de apă dulce (Helicide, Unionide), mamifere (Anancus, Zygolophodon, Hipparion) la Căpeni, Baraolt, Vîrghiş, în stratele de lignit ale membrului inferior al formaţiunii (Savu, op. cit., p. 216). Membrul superior al formaţiunii conţine bivalve: Limnocardium abichi, L. fuchsi, L. zagrabiensis, L. baraci, L. cf. aitaiense, resturi de peşti de talie mare (în bazinul Bodoş). Asociaţia citată este ponţiană, poate chiar Portaferian superioară (Savu, op. cit., p. 217).
10. Mediul depoziţional: Lacustru, mlaştini izolate.
11. Corelări:
Literatura citată
Jekelius E., 1932, Die Molluskenfauna der dazischen Stufe des Beckens von Braşov. Mem. Inst. Geol., 2, 118 p., 23 pl.
Kusko M., 1983, Zăcământul de lignit de la Sfîntu Gheorghe şi poziţia lui stratigrafică în suita depozitelor pliocene ale bazinului intramontan al Ţării Bîrsei. Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 28, 125-131.
Liteanu E., Mihăilă N., Bandrabur T., 1962, Contribuţii la studiul stratigrafiei Cuaternarului din bazinul mijlociu al Oltului (Bazinul Baraolt), Stud. teh.-econ., E7, 3-4, 485-511.
Popescu Ileana, Ştefănescu M., Mihăilă N., 1975, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 798c-Baraolt.
Rădulescu C., Samson P.M., Ştiucă E., Horoi V., 2003, Mammals. In: Papaianopol I. et al., Chronostratigraphie and Neostratotypen. Pliozän Pl2, Romanian, 481-512, Bucharest.
Savu M.G., 1981, Grupul Lacustru-Vulcanogen de Baraolt. D. S. Inst. Geol., 66, 4, 213-226.
Săndulescu M., Vasilescu A., Popescu A., Mureşan M., Arghir-Drăgulescu Adela, Bandrabur T., 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 20-Odorhei.
Vasilescu Al., Mureşan M., Popescu Ileana, Săndulescu Jana, 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 20-Odorhei. Notă explicativă, 68 p.