1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) La partea superioară a formaţiunii se separă doi membri sincroni, respectiv Membrul de Pralea şi Membrul de Pleşcoi; (iii) Depresiunea Getică (Zona externă (epicratonică) a Avantfosei Carpatice).
3. Vârsta: Dacian superior (Parscovian) terminal - Romanian. La Andreescu (1976) nu avem la Literatura, la partea superioară a formaţiunii erau incluse şi depozite de vârstă pleistocen inferioară.
4. Sinonimie:
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Rîmnei; (ii) Subcarpaţii Munteniei, arealul de curbură; Harta geologică, 1:200,000, foaia 29-Covasna, caroul c4 (Dumitrescu et al., 1968; 1970b); Harta geologică, 1:50,000, foaia 113b-Dumitreşti ( Andreescu et Țicleanu, 1976).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Litologic reprezintă argile nisipoase în alternanţă cu nisipuri în bancuri metrice. Iniţial (Andreescu, 1976) în poziţie mediană a fost separat un orizont nisipos, fosilifer (Strate cu faună de Pleşcoi). Uneori pot fi întâlnite nivele cărbunoase care reflectă faciesul cărbunos al Pliocenului.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Andreescu (1973); (ii) Andreescu et Ţicleanu (1976) pe Harta geologică,n1:50,000, foaia 113b-Dumitreşti; Marinescu et al. (1998), Andreescu et al. (2011).
8. Limite: Această formaţiune se dispune peste ultimul membru al Formaţiunii de Milcov (Membrul de Gura Dimienii) şi suportă Formaţiunea de Cândeşti (Marinescu et al. 1998).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): La nivelul Romanianului sunt prezente specii de Viviparus bifarcinatus bifarcinatus, Unio sturdze, Potomida craiovensis slanicensis, P. munieri, P. brandzae, Crassunio procumbens. De la partea superioară a formaţiunii pot fi amintite speciile Viviparus bifarcinatus stricturatus, Potomida lenticularis, P. subclivosa, P. slavonica, Viviparus mammatus, V. craiovensis şi Euxinicardium fragilis.
10. Mediul depoziţional: Lacustru, cu momente de înmlăştinire care au condus la acumularea unor strate de cărbuni.
11. Corelări: La Andreescu et Ţicleanu (1976) Formaţiunea de Rîmna era cuprinsă la partea superioară, terminală, a Formaţiunii de Milcov. In parte este sincronă cu Formaţiunea de Craiova, caracteristică în special Depresiunii Getice.
M. Ţicleanu, 2011
Literatura citată
Andreescu I., 1973, Problema limitei Terţiar – Cuaternar. Scurtă dare de seamă asupra discuţiilor purtate în cadrul colocviului internaţional. În Marinescu Fl.,Gheorghian M., D.S. Inst. Geol., 59, 4, 155-159.
Andreescu I., Ţicleanu N., 1976, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 113 b-Dumitreşti.
Andreescu I., Codrea V., Enache Const., Lubenescu Victoria, Muntenu T., Petculescu Al., Ştiucă Em., Terzea Elena, 2011, Reassessment of the Pliocene/Pleistocene (Neogene/Quaternary) boundary in the Dacian Basin (Eastern Paratethys), Romania. Oltenia. St. şi Com. Şt. Nat., 27, 1/2011, 27-220, Muz. Olteniei, Craiova.
Dumitrescu I., Săndulescu M., Bandrabur T., Săndulescu Jana, 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna.
Dumitrescu I., Săndulescu M., Bandrabur T., 1970b, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna. Notă explicativă, 80 p.
Marinescu Fl., Mărunţeanu M., Papaianopol I., Popescu Gh., 1998, Tables of correlation of the Neogene deposits in Romania. Rom. Jour. Stratigraphy, 78, 181-185.