1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) In cuprinsul acestei formaţiuni se individualizează complexul cărbunos de Motru; (iii) Depresiunea Getică şi extremitatea de vest a Platformei Moesice.
3. Vârsta: Dacian superior terminal (Parscovian superior) – Romanian inferior şi mediu, dar poate corespunde doar Romanianului inferior şi mediu.
4. Sinonimie:
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): Nu există o localitate tip; Piemontul Getic, în special partea sa vestică, dar şi partea de vest a Câmpiei Române.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Formaţiunea este alcătuită din punct de vedere litologic dintr-o alternanţă ritmică de argile, argile siltice, argile nisipoase, nisipuri argiloase şi argile între care sunt cuprinse şi 9 (nouă) strate principale de lignit (stratele V – XIII din partea de vest a Olteniei), grupate în ceea ce s-a numit Complexul Cărbunos de Motru. Formaţiunea are o grosime redusă la nivelul cuverturii Platformei Moesice (între 20 şi 40 de metri) şi poate atinge peste 250 de metri în partea centrală a Avantfosei Carpatice, în zona depresionară Turburea – Capu Dealului.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Andreescu et al. (1985); (ii) Petrescu et al. (1987), Enciu (2007).
8. Limite: Se dispune adesea discordant peste depozitele Formaţiunii de Berbeşti (cu o discordanţă regională între stratele de ligni IV şi V din Oltenia de vest) şi suportă depozitele Formaţiunii de Cândeşti, considerate de asemenea a fi discordante.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) De la partea bazală a formaţiunii, în zona estică de extindere a acesteia, a fost citat un nivel fosilifer cu Prosodacnomya sturi sturi, Prosodacnomya stenopleura şi Zamphiridacna paupera care ar atesta vârsta Parscoviană a părţii bazale a acestei stive de depozite (Andreescu în Petrescu et al., 1987). Aceeaşi faună a fost citată din zone vestice sub stratul V de lignit, dar este posibil ca aceasta să fie legată de nivelul fosilifer reper situat între stratele IV şi V de lignit şi să aparţină astfel mai degrabă părţii terminale a Formaţiunii de Berbeşti. În rest fauna prezentă la nivelul formaţiunii de Jiu-Motru este exclusiv de apă dulce şi este alcătuită din specii ale genurilor Viviparus, Unio şi Melanopsis care alcătuiesc uneori nivele cu caracter lumaşelic.
10. Mediu depoziţional: Lacustru, cu ape complet îndulcite, dar cu dese momente de înmlăştinire care au condus la acumularea unor importante strate de cărbuni, între care se evidenţiază mai ales stratele V, VI şi X. Discordanţele destul de frecvente trădează însă şi remanieri intraformaţionale datorate instalării unor arii cu sedimentare de tip aluvionar, caracterizate mai ales prin prezenţa canalelor de eroziune umplute cu depozite grosiere (pietrişuri şi nisipuri cu elemente de pietrişuri). Uneori aceste canale pot afecta chiar şi stratele de lignit care sunt parţial îndepărtate pe alocuri.
11. Corelări: Formaţiunea poate corespunde în totalitate doar faciesului cărbunos al Romanianului, plasat stratigrafic la nivelul Bazinului Dacic doar la nivelul Romanianului inferior şi mediu. De remarcat însă că extremitatea vestică a acestui bazin lacustru era cu mult mai favorabilă dezvoltării unui facies cărbunos de apă dulce decît zonele mai estice ale acestuia. De aici extensia stratigrafică maximă a faciesului cărbunos al Pliocenului în această parte de vest a Bazinului Dacic. Îndulcirea apelor a fost aici foarte pronunţată încă din cursul Dacianului, fapt ce a creat dificultăţi de corelare bazate exclusiv pe studiul faunelor. In orice caz este puţin probabil ca faunele cu limnocardiide din Oltenia de vest, situate în cuprinsul complexului cărbunos al Pliocenului, să fie plasate în baza Formaţiunii de Jiu-Motru fiind mai plauzibil ca să se plaseze la partea superioară a depozitelor ce pot fi raportate Dacianului (deci părţi finale a Formaţiunii de Berbeşti).
M. Ţicleanu, 2011
Literatura citată
Andreescu I., Ţicleanu N., Pană I., Pauliuc S., Pelin M., Barus T., 1985, Stratigraphie des dépôts pliocènes à charbons - zone est d’Olténie (secteur Olt-Jiu). An. Univ. Buc., 34, 87-96.
Enciu P., 2007, Pliocenul şi Cuaternarul din vestul Bazinului Dacic. Stratigrafie şi evoluţie paleogeografică. Ed. Acad. Rom., 228 pag.
Petrescu I., Mărgărit Gh., Nicorici E., Nicorici M., Biţoianu C., Duşa A., Ţicleanu N., Pătruţoiu I., Todros C., Munteanu A., Ionescu M., Buda A., 1987, Geologia zăcămintelor de cărbuni. 2. Zăcăminte din România. Editura Tehnică, Bucureşti.