Stratele de Valea lui Paul

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Apusenidele Sudice (Unitatea de Feneş) (= Unitatea de Blăjeni-Feneş pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 74c-Zlatna).

3.  Vârsta: Vraconian-Cenomanian (Albian superior-Cenomanian inferior după Antonescu, 1973, p. 137).

4.  Sinonimie: “Stratele de Valea lui Paul” (Ianovici et al., 1969, p. 208; 1976, p. 243; Antonescu, 1973, p. 137; Harta geologică 1: 50,000, foaia 74c-Zlatna).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea lui Paul, la 2 km est de Zlatna, jud. Alba; (ii) Formaţiunea este menţionată şi lângă Ighiu, la Bucerdea, Prisaca Ampoiului, sctorul Valea Mică-Valea lui Paul, Feneş; Harta geologică 1: 200,000, foaia 18-Turda, carourile c1, d1, d2 (Lupu et al., 1967; 1967a); Harta geologică 1:  50,000, foile 74a-Abrud (Bordea et al., 1979), 74c-Zlatna (Borcoş et al., 1981), 74d-Feneș.

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Antonescu (1973, p. 137) pe Valea lui Paul formaţiunea este constituită din argile şi marne cenuşii-albăstrui, uneori nisipoase, în alternanţă cu gresii friabile cenuşii-albicioase. La partea superioară a succesiunii predomină gresii metrice, moi, friabile, albicioase, gălbui şi cenuşii. Formaţiunea, groasă de aproape 200 m este “alcătuită preponderent din conglomerate cu elemente de calcare neojurasice şi din gresii grosiere gălbui-albicioase” (Ianovici et al., 1976, p. 243). Cu aceste caractere apare formaţiunea în apropiere de Zlatna. In zona Prisaca Ampoiului sunt dominante gresii grosiere cenuşii, friabile, micafere care se dezagregă în nisipuri gălbui şi care conţin rar lentile de microconglomerate şi frecvent trovanţi centimetrici şi decimetrici. Gresiile formează strate de 0,5-3 m grosime. Ele devin fin granulare spre partea superioară, cu laminaţie paralelă şi încrucişată, cu fragmente cărbunoase; sunt prezente şi argilite în alternanţă cu siltite subţiri. In zona Valea Mică-Valea lui Paul formaţiunea conţine intercalaţii decimetrice de calcarenite şi gresii fine care alternează ritmic cu siltite cenuşii cu stratificaţie încrucişată şi paralelă. Apropape de localitatea Feneş sunt prezente argile violacee şi gresii nisipoase care înglobează olistolite de calcare jurasic superioare.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): Descrierea iniţială  a formaţiunii a fost făcută de Bleahu et Dimian (1967, p. 295), fără ca autorii să îi fi dat această denumire; (ii) Ianovici et al. (1976, p. 243).

8.  Limite: Limita inferioară, greu de observat, este la contactul cu Stratele de Meteş (= Wildflysch) către care are loc o tranziţie continuă, sau peste ofiolite şi formaţiuni eocretacice ale unităţii tectonice Căpîlnaş-Techereu. La Ighiu stau discordant peste Wildflysch (Ianovici et al., 1969, p. 208). Limita superioară este la contactul cu Conglomeratele de Faţa Băii.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Antonescu (1973, p. 138-139) identifică o microfloră dominată de Litosphaeridium siphoniphorum (28%), Corrugatisporites toratus-Appendicisporites degeneratus (12-18%), Polypodiaceoisporites (20%) şi grupul Cicatricosisporites-Appenicisporites (5%) pe baza căreia argumentează vârsta Albian superior-Cenomanian inferior.

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: Antonescu (1973, p. 139) corelează Stratele de Valea lui Paul cu Stratele de Pîrîul Izvorului.