1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Membru al Formaţiunii de Alexandria; (iii) Platforma Moesică (Depresiunea Alexandria).
3. Vârsta: Anisian superior-Ladinian.
4. Sinonimie: “L'horizon de Chiriacu” (Paraschiv, 1983, p. 51); “... un nivel de sare (360 m) denumit "de Chiriacu"” (Ionesi, 1994, p. 90).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Forajul 60-Chiriacu, intervalul 2640-3000 m, jud. Giurgiu, la SV de Bucureşti; (ii) Forajele 3-Studina, la adâncimi sub 2300 m (la vest de Olt), 3-Putinei, intervalul 2720-2839 m (la est de Olt), 100-Vlaşin, intervalul 2520-2830 m (la SV de Bucureşti); Harta geologică 1: 200,000, foaia 43-Neajlov, caroul d4 (Bandrabur et al., 1967; 1967a).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Pe un interval stratigrafic de 360 m grosime sunt prezente trei bancuri masive (de cîte 20-60 m grosime) de sare asociată cu anhidrit. Intre bancurile de sare se găsesc calcare şi calcare argiloase cu fisuri umplute cu sare. Sarea este albă, parţial roşie, cu aspect brecios evidenţiat de impurităţi marnoase cenuşii-verzui. Sunt prezente intercalaţii de dolomit şi anhidrit; (ii) In forajul 100-Vlaşin sarea a fost traversată la câteva intervale, între 2520 şi 2830 m. Aici sarea are culoare albă şi roşcată şi este asociată cu fragmente brun-roşcate de calcare şi calcare argiloase. Sedimentele argiloase din acest interval conţin intercalaţii de anhidrit iar pe fisuri este prezentă sare roşcată.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Paraschiv (op. cit., p. 53).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu dolomite anisiene. Limita superioară este la contactul cu calcare ladiniene. Ambele contacte au fost interceptate de forajul 60-Chiriacu (Paraschiv, op. cit., p. 48 şi coloana litologică a forajului).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Forajul 100-Vlaşin a furnizat din intervalul 2802-2804 m o asociaţie palinofloră anisiană (palinozonele Angustisulcites şi Triadispora) (lista speciilor în Paraschiv, 1983, p. 50). La adâncimea 2545 m, în acelaşi foraj, a fost indicată o palinofloră ladiniană (palinozonele Ovalipollis şi Taeniasporites sulcatus) (listă în Paraschiv, op. cit., p. 50) şi microfaună ladiniană (foraminifere, ostracode).
10. Mediul depoziţional: Mediu lagunar restrictiv.
11. Corelări:
Literatura citată
Bandrabur T., Ghenea Ana, Patrulius D., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 43-Neajlov.
Bandrabur T., Patrulius D., Ghenea Ana, 1967a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 43-Neajlov. Notă explicativă.
Ionesi L., 1994, Geologia unităţilor de platformă şi a orogenului nord-dobrogean. Ed. Tehnică, 280 p.
Paraschiv D., 1983, Formations salifères de la plate-forme moesienne (Roumanie). AN, 59, 47-53.