1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Grupul de Optaşi - Cartojani; (iii) Platforma Moesică, sectorul dintre Vedea şi Olt.
3. Vârsta: Pliocen superior (Romanian inferior).
4. Sinonimie:
5. Localitatea tip (i); Răspândirea geografică (ii); (i) Izvoarele, judeţul Teleorman; (ii) Câmpia Română cuprinsă între rîurile Olt şi Vedea.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Reprezintă o secvenţă litologică de argile şi nisipuri cu intercalaţii de cărbuni, marne argiloase, pietrişuri (mai ales la partea sa superioară) şi nisipuri. Formaţiunea a fost descrisă prin cercetarea sa cu ajutorul forajelor.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Lubenescu et al. (1987); (ii) Papaianopol et Lubenescu (1987), Papaianopol et Marinescu (1994), Enciu (2007), Andreescu et al. (2010).
8. Limite: Se dispune peste Formaţiunea de Călineşti de vîrstă dacian superioară şi suportă depozitele pleistocene ale Formaţiunii de Coconi.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Formaţiunea cuprinde o bogată asociaţie faunistică în care se disting în special viviparidele, unionidele şi ostracodele. Macrofauna poate fi raportată Romanianului inferior şi mediu. Cuprinde speciile Viviparus turgidus, V. craiovensis, V. bifarcinatus, V. stricturatus, V. rudis, V. strossmayerianus, Pristinunio pristinus, P. davilai, Rytia bieltzi, Psilunio biplicatus, P. craiovensis, Rugunio condai, R. turburensis, R. aff. mojswari, Cuneopsidea doljensis, Dreissena polymorpha, Pseudohyriopsis problematica, Anodonta sp., Valvata (Cincinna) piscinalis, V. (C.) crusitensis, Bulimus (Bulimus) vukutinovici, B. (Tylopoma) melanthopsis, B. (T.) oncophorus, Melanopsis (Melanopsis) bergeroni, M. (M.) pterochilla, M. (M.) sandbergeri rumana, M. (Lyrcea) onusta, M. (Canthidomus) soubeirani, M. (C.) hybostoma amaradica, Jazkoa sturdze. Microfauna este islustrată de următoarele specii de ostracode: Darvinulla stevensoni, Cyprinotus salinus, Iliocypris bray, Candona lactea, C. Neglecta, Cheikella sp., Candoniella albicans, Cypridopsis vidua şi Scheikella sp. Uneori formaţiunea debutează direct cu partea sa mediană (stratele cu unionide sculptate).
10. Mediul depoziţional: Lacustru de apă dulce, cu momente scurte de instalare a unor mlaştin carbogeneratoare care au condus la intercalaţiile de lignit.
11. Corelări: Formaţiunea de Izvoarele este sincronă cu Formaţiunea de Cândeşti către care trece lateral, reprezentînd practic o variantă litologică mai puţin grosieră a acesteia, depusă într-un mediu mai liniştit, situat mai către aria centrală a bazinului de sedimentare. In acelaşi timp se îndinţează şi cu Formaţiunea de Trajkovo, de asemeanea mai grosieră.
M. Ţicleanu, 2011
Literatura citată
Andreescu I., Codrea V., Lubenescu V., Petculescu A., Ştiucă E., 2010, New developements in the Upper Pliocene-Pleistocene Stratigraphic Units of the Dacian Basin (Eastern Paratethys), Romania. Annual Meeting INQUA-SEQS. Quaternary Stratigraphy and Paleontology of Southern Russia. Abstracts Volume. Rostov on Don, 21-23.
Enciu P., 2007, Pliocenul şi Cuaternarul din vestul Bazinului Dacic. Stratigrafie şi evoluţie paleogeografică. Ed. Acad. Rom., 228 pag.
Lubenescu V., Diaconu M., Radu A., Ştefănescu C., Cornea C., 1987, Stratigraphie des dépôts néogènes de la Platforme Moesienne (secteur de Drăgăneşti Olt-Roşiorii de Vede- Alexandria. D. S. Inst. Geol., 72-73 (4), 115-126.
Papaianopol I., Lubenescu V., 1987, Nouvelles especes de Pseudoprosodacna et Pseudocatillus. D. S. Inst. Geol., 72-73, 3, 123-136.
Papaianopol I., Marinescu F., 1994, Lithostratigraphy and age of Neogene deposits on the Moesian Platform between Olt and Danube rivers. Rom. Jour. Stratigraphy, 76, 67-70.