1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea litostratigrafică de rang superior în care se încadrează (i) Grupul de Optaşi - Cartojani; Subdiviziuni (ii) -; Unitatea structurală (iii): Platforma Moesică, sectorul dintre Vedea şi Olt.
3. Vârsta: Pliocen superior (Romanian inferior).
4. Sinonime: -;
5. Localitatea tip (i); Răspândirea geografică (ii); (i) Izvoarele, judeţul Teleorman; (ii): Câmpia Română cuprinsă între rîurile Olt şi Vedea.
6. Secţiunea tip; variaţii de facies: Reprezintă o secvenţă litologică de argile şi nisipuri cu intercalaţii de cărbuni, marne argiloase, pietrişuri (mai ales la partea sa superioară) şi nisipuri. Formaţiunea a fost descrisă prin cercetarea sa cu ajutorul forajelor.
7. Referinţa tip (i) Lubenescu et al. (1987); Alte referinţe (ii): Papaianopol, Lubenescu (1987), Papaianopol, Marinescu (1994), Enciu (2007), Andreescu et al. (2010).
8. Limite: Se dispune peste Formaţiunea de Călineşti de vîrstă dacian superioară şi suportă depozitele pleistocene ale Formaţiunii de Coconi.
9. Conţinut fosil; Consideraţii biostratigrafice: Formaţiunea cuprinde o bogată asociaţie faunistică în care se disting în special viviparidele, unionidele şi ostracodele. Macrofauna poate fi raportată Romanianului inferior şi mediu. Cuprinde speciile Viviparus turgidus, V. craiovensis, V. bifarcinatus, V. stricturatus, V. rudis, V. strossmayerianus, Pristinunio pristinus, P. davilai, Rytia bieltzi, Psilunio biplicatus, P. craiovensis, Rugunio condai, R. turburensis, R. aff. mojswari, Cuneopsidea doljensis, Dreissena polymorpha, Pseudohyriopsis problematica, Anodonta sp., Valvata (Cincinna) piscinalis, V. (C.) crusitensis, Bulimus (Bulimus) vukutinovici, B. (Tylopoma) melanthopsis, B. (T.) oncophorus, Melanopsis (Melanopsis) bergeroni, M. (M.) pterochilla, M. (M.) sandbergeri rumana, M. (Lyrcea) onusta, M. (Canthidomus) soubeirani, M. (C.) hybostoma amaradica, Jazkoa sturdze. Microfauna este islustrată de următoarele specii de ostracode: Darvinulla stevensoni, Cyprinotus salinus, Iliocypris bray, Candona lactea, C. Neglecta, Cheikella sp., Candoniella albicans, Cypridopsis vidua şi Scheikella sp. Uneori formaţiunea debutează direct cu partea sa mediană (stratele cu unionide sculptate).
10. Mediu depoziţional: Lacustru de apă dulce, cu momente scurte de instalare a unor mlaştin carbogeneratoare care au condus la intercalaţiile de lignit.
11. Corelări: Formaţiunea de Izvoarele este sincronă cu Formaţiunea de Cândeşti către care trece lateral, reprezentînd un facies mai puţin grosier al acesteia, depus într-un mediu mai liniştit, situat către aria centrală a bazinului de sedimentare. In acelaşi timp se îndinţează şi cu Formaţiunea de Trajkovo, de asemeanea mai grosieră.
M. Ţicleanu, 2011