Stratele de Valea Dosului

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Apusenidele Sudice (Unitatea de Feneş = Blăjeni-Feneş).

3.  Vârsta: Apţian.

4.  Sinonimie: “Les couches de Valea Dosului” (Ghiţulescu et Socolescu, 1941, p. 215); “Stratele de Valea Dosului” (Ianovici et al., 1969, p. 176, 197, 199; 1976, p. 230); “Strate de Valea Dosului” pe Harta geologică 1:50,000, foaia 74c-Zlatna.

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Dosului, în apropierea izvoarelor Văii Ampoiului, la NV de Zlatna; (ii) Golful Feneş, pe Harta geologică 1: 200,000, foile 17-Brad, carourile c4, d3, d4 (Bleahu et al., 1967; 1968) şi 18-Turda, carourile c1, d1 (Lupu et al., 1967; 1967a); Harta geologică 1: 50,000, foile 73b-Blăjeni (Bordea et Constantin, 1975), 73c-Vorța, 73d-Brad (Bordea et Borcoș, 1972),74a-Abrud (Bordea et al., 1979), 74c-Zlatna (Borcoş et al., 1981).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea are o grosime de aproximativ 400 m (Ianovici et al., 1976, p. 231). Ghiţulescu et Socolescu (1941, p. 35-36) dau următoarea descriere: “marnes grisâtres, alternant avec des schistes satinés verdâtres, en feuilles très minces. Entre ces marnes et surtout vers la partie supérieure, s’intercalent des bancs de conglomérats et de grès constitués en majeure partie, par des éléments de calcaire, dont le diamètre dépasse rarement 5 mm. Ceux-ci contiennent ausi des éléments roulés de mélaphire, de porphyre quartzifère ainsi que du quartz et des quartzites. On remarque parfois, en quantité notable, des restes d’Echinides et d’Algues calcaires. Ces grès et conglomérats contiennent souvent des Orbitolina lenticularis et ont une ressemblance frappante avec ceux decrit par G. Murgeanu dans le Couches de Comarnic... A la partie sepérieure des Couches de Valea Dosului on trouve des bancs de calcaire granuleux, à Orbitolina lenticularis, de couleur gris clair jusqu’à gris foncé, dont la puissance atteint, par endroits, 5 m. Par places on y remarque des bancs minces de calcaire en plaquettes, à structure très fine de couleur gris clair, verdâtre on rougeâtre, alternant aves des couches minces de schistes verdâtres satinés. Mentionnons enfin des intercalations de lave, de brèches et de tufs diabasiques, représetant les produits des éruptions ophiolitiques mesocrétacées. Ce complexe.... contient les principaux gisements de cinabre de la région.”. Descrieri ulterioare ale formaţiunii au dat (Ianovici et al., 1969, p. 176-179; 1976, p. 230-231).

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Ghiţulescu et Socolescu (1941, p. 215, 220, 224).

8.  Limite: Limita inferioară, cu tranziţie gradată către Stratele de Căbeşti este indicată “prin sporirea elementelor de calcare în gresii, ajungâmdu-se la grezo-calcare şi apoi la calcarenite... In alte cazuri, însă apare o discontinuitate litologică pusă în evidenţă prin conglomerate cu numeroase elemente de calcare neojurasice” (Ianovici et al., 1976, p. 230-231). Limita superioară este la contactul concordant cu Stratele de Ponor (Ianovici et al., 1976, p. 232).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: