1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza Cutelor Marginale (Semifereastra Putna-Vrancea, axul Anticlinoriului Coza).
3. Vârsta: Barremian-Albian superior (posibil Vraconian inferior) (Săndulescu et el., 2006, p. 21). 4. Sinonimie: pro parte "Stratele de Tisaru" (Athanasiu, 1913a, p. XXXI); "Couches de Streiu"; "Şisturi negre" (Grigoraş, 1955, din Dumitrescu, 1963, p. 67); (Dumitrescu, 1948, p. 89; Săndulescu et al., 2006, p. 22); "Stratele de Streiu" (Dumitrescu, 1952b, p. 219); "strate de Streiu" (Băncilă, 1958, p. 308)
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Pârâul Streiu, afluent al Văii Putnei, Vrancea. "Stratele de Streiu apar din Pîrîul Streiu la N, până în plaiul dintre Pîrîul Căşăriei şi Pîrîul Ursăriei la S" (Dumitrescu, 1963, p. 67); (ii) Formaţiunea apare în axul Anticlinoriului Coza; Harta geologică 1: 200,000, foaia 29-Covasna caroul a3 (Dumitrescu et al., 1968; 1970b).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): "...argile negre, şistoase, bituminoase, cu patină ruginie de oxizi de fier, în care se intercalează gresii calcaroase curbicorticale, marne cenuşii cu concreţiuni de FeS2, calcare cenuşii şi calcare sideritice-nisipoase" (Dumitrescu, 1952c, p. 54). Dumitrescu et al. (1970b, p. 48) menţionează şi prezenţa conglomeratelor cu galeţi de şisturi verzi, iar Băncilă (1958, p. 308) arată că gresiile calcaroase conţin pe alocuri fragmente mici de şisturi verzi, iar marnele şi calcarele conţin spiculi de spongieri şi radiolari calcitizaţi. Grosimea formaţiunii este de 300-350 m (Băncilă, 1958, p. 308). Săndulescu et al. (2006, p. tab. 1 şi 3) indică o grosime de 800 m.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Dumitrescu (1948, p. 89); (ii) Dumitrescu (1952b, p. 219); Dumitrescu et al. (1970b, p. 48); Băncilă (1958, p. 308).
8. Limite: Limita inferioară necunoscută (laminare tectonică). Limita superioară la contactul cu Stratele de Tisaru inferioare (Dumitrescu, 1952b, p. 221).
9. Conţinut fosil; Consideraţii biostratigrafice: Microfaună, dinoflagelate (Săndulescu et al., 2006, p. 22-23).
10. Mediul depoziţional: Marin, anoxic ("Litofacies silezian"), cu adâncimi de 1800 m (Bădescu, 1998, p. 193).
11. Corelări: Stratele de Streiu se corelează cu Stratele de Sărata din digitaţiile Vaduri şi Horăiţa-Doamna din Semifereastra Bistriţei a Pânzei Cutelor Marginale (sectorul Valea Bistriţei-Valea Trotuşului). După Dumitrescu (1963, p. 68) Stratele de Streiu sunt sincrone cu Orizontul şistos şi ci Orizontul sferosideritic al Şisturilor Negre.
Literatura citată
Athanasiu S.C., 1913a, Cercetări geologice în regiunea carpatică şi subcarpatică din Moldova de Sud. AN, 4, XVII-XLVI.
Bădescu D., 1998, Modelul structural al zonei externe a flişului din Carpaţii Orientali (partea centrală şi nordică) şi paleogeografia palinspastică la nivelul Senonianului şi Paleogenului. Teză, 249p.
Băncilă I., 1958, Geologia Carpaţilor Orientali. Ed. Ştiinţifică, 368p.
Dumitrescu I., 1948, Le Néogène de la région Caşin-Haloş (Départ. de Bacău). C. R. IGR., 30.
Dumitrescu I., 1952a, Studiul geologic al regunii dintre V. Oituz si V. Coza. AN, 24, 195 – 270.
Dumitrescu I., 1952b, Cercetări geologice în Vrancea de Nord. D. S. Inst. Geol., 36, 51-61.
Dumitrescu I., 1952c, Cercetări geologice asupra flişului din V. Oituzului. D. S. Inst. Geol., 36, 61-70.
Dumitrescu I., 1963, Date asupra structurii flişului miogeosinclinal din Munţii Vrancei (Carpaţii Orientali). A.G.C-P, Cong. V, IV, Comunic. şt., secţ. III, Tectonică, 65-81.
Dumitrescu I., Săndulescu M., Bandrabur T., Săndulescu Jana, 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna.
Dumitrescu I., Săndulescu M., Bandrabur T., 1970b, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna. Notă explicativă, 80 p.
Grigoraş N., 1955, Studiul comparativ al faciesurilor Paleogenului dintre Putna şi Buzău. AN, 28, 99-219.
Săndulescu M., Antonescu E., Brotea D., Ionescu Ana, Platon E., Strusievici Elena., 2006, Contributions biostratigraphiques sur les formations cretacees et paleogenes de la region Valea Putnei – Valea Caşinului (Monts du Vrancea). Rom. Jour. Stratigraphy, 79, 21-54.