Formațiunea de Călinești

1.  Statutul numelui: In uz.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Grupul de Optaşi - Cartojani; (iii) Platforma Moesică, sectorul cuprins între rîurile Olt şi Vedea.

3.  Vârsta: Pliocen inferior (Dacian superior, respectiv Parscovian).

4.  Sinonime:

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Călineşti, judeţul Teleorman; (ii)  Câmpia Română, aria dintre rîurile Olt şi Vedea; Harta geologică 1:200,000, foaia 43-Neajlov, carourile d1, d2.

6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea a fost cercetată cu ajutorul forajelor. Litologic predomină nisipurile fine, micacee, cu intercalaţii rare de cărbuni (ligniţi bruni-negricioşi) şi de argile cu cărbuni la partea sa superioară. In cuprinsul acestei formaţiuni se disting două strate de cărbuni unul cu o grosime de cca 1,90 – 2,80 m, iar celălalt avînd o grosime cuprinsă între 0,20 şi 1,70 m. 

7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Lubenescu et al. (1987); (ii) Papaianopol et Lubenescu (1987).

8. Limite: Această formaţiune de vîrstă parscoviană se dispune peste Formaţiunea de Merişani (de vîrstă geţiană) şi suportă Formaţiunea de Izvoarele (de vîrstă romaniană).

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Către partea sa bazală include unii taxoni care ar caracteriza „stratele cu eugeniae” (Wenz, 1942). La partea sa superioară cuprinde cîteva specii caracteristice Dacianului superior din Avatfosă, respectiv Zamphiridacna zamphiri şi Dacicardium dacianum. Alături de aceste specii mai pot fi citate resturi fosile precum Pseudoprosodacna aff. littoralis, Pseudocatillus sp., Stylodacna heberti, Dacicardium rumanum, D. validus, Congeria sp., Viviparus falconensis, V. sp., Hydrobia grandis, Melanopsis ex gr. M. decollata, Theodoxus (Calvertia) licherdopoli scriptus, Bulimus (Tylopoma) speciosus, B. (T.) oncophorus. Asociaţia de ostracode este reprezentată de specii precum Cyprideis ex gr. C. heterostigma sublitoralis, C. punctillata, Candona neglecta, C. cf. C. detecta, C. lactea, Cyprinotus ex gr. C. salinus, Cypria bonei.

10. Mediul depoziţional: Lacustru, cu momente în înmlăştinire favorabile acumulărilor de cărbuni.

11. Corelări: Această formaţiune de vîrstă parscoviană s-ar corela cel mai potrivit cu treimea inferioară a Formaţiunii de Jiu-Motru care se dezvoltă mai ales către rama vestică a Bazinului Dacic.

                                                                                                      M. Ţicleanu, 2011